claudiu oteleanu: Cine e judecătorul care a revocat mandatul de arestare pe numele miliardarului Beny Steinmetz, unul dintre investitorii de la Roşia Montană

O ştire importantă a trecut oarecum neobservată în vârtejul acestor zile. Pe 30 martie, ICCJ a revocat mandatele de arestare în lipsă emise de Curtea de Apel Braşov în dosarul Ferma Băneasa pe numele oamenilor de afaceri israelieni Benjamin Steinmetz, Shimon Shevez şi a consultantului Tal Silberstein.

Judecătorul ICCJ care a anulat mandatele este Iulian Dragomir, unul dintre magistraţii abilitaţi să emită mandate de siguranţă naţională (MSN) la cererea SRI, prin intermediul procurorului general.

Dacă mandatele de arestare în lipsă ar fi fost confirmate, miliardarii israelieni ar fi fost daţi în urmărire internaţională, ceea ce le-ar fi putut produce cel puţin un real disconfort, dacă nu chiar ar fi putut fi chiar prinşi. Mai ales în condiţiile în care cel mai bogat evreu, Benjamin Steinmetz, a fost vizat de o anchetă a FBI şi a Departamentului de Justiţie al SUA pentru afaceri cu zăcăminte de fier în Guineea.

Anularea mandatelor vine şi în contextul în care miliardarii israelieni le-au transmis procurorilor DNA Braşov, prin avocaţi, că sunt dispuşi să vină în România şi să colaboreze în anchetă, cu condiţia să nu fie arestaţi aici.

Rămâne de văzut dacă acum când nu mai există mandate de arestare pe numele lor, deci nicio constrângere, aceştia vor dori să mai vină în ţară să fie audiaţi de procurori sau pur şi simplu vor ignora ancheta românilor aşa cum – susţin procurorii –au făcut-o şi până acum.

ICCJ nu a pus nimic în loc

Înalta Curte a revocat pur şi simplu mandatele fără să ia alte măsuri şi fără nicio explicaţie. Motivarea instanţei o vom putea vedea abia peste câteva săptămâni sau luni. De remarcat că, până acum, Înalta Curte a confirmat măsurile luate de judecătorii de la Curtea de Apel Braşov. De exemplu, atunci când magistraţii de la Braşov au decis în dosarul Ferma Băneasa să nu emită mandat de arestare preventivă pe numele miliardarului român Remus Truică, ci doar să îl plaseze în arest la domiciliu, ICCJ a confirmat măsura.

Miza anulării mandatelor în lipsă pentru miliardarii israelieni

Pe 15 martie, Curtea de Apel Braşov a decis că israelienii se sustrag anchetei penale şi a emis mandate de arestare in contumacie, aşa cum au cerut procurorii DNA Braşov încă din 10 martie.

“Prezintă relevanţă împrejurarea că aceştia au avut cunoştinţă încă din momentul declanşării cercetărilor împotriva lor despre procesul penal, iar prin conduita procesuală nu au făcut altceva decât să amâne prezentarea lor în faţa autorităţilor judiciare române şi să tergiverseze cercetările”, au arătat judecătorii Curţii de Apel Braşov în motivarea deciziei de a emite mandate de arestare în lipsă pe numele miliardarilor israelieni.

Voiau să colaboreze cu anchetatorii

Pe 9 martie, cu o zi înainte ca procurorii DNA să ceară emiterea mandatelor de arestare în lipsă, Steinmetz, Shevez şi Silberstein le-au transmis procurorilor DNA Braşov, prin avocaţi, că vor să vină în România şi să colaboreze, însă au pus condiţii că nu vor fi arestaţi, lucru considerat inacceptabil de către magistraţii braşoveni.

“Prezentarea inculpaţilor în faţa autorităţilor judiciare se realizează după regulile stabilite de către Codul de procedură penală şi în funcţie de agenda autorităţilor judiciare şi procedurile derulate, nu în funcţie de regulile stabilite de inculpaţi.

Că inculpaţii refuză să se prezinte în faţa procurorului rezultă şi din procesul-verbal încheiat în data de 9 martie 2016 la sediul DNA Braşov, când avocaţii inculpaţilor i-au solicitat procurorului garanţii că aceştia nu vor fi arestaţi preventiv dacă se prezintă.

Or, este inacceptabilă o asemenea conduită, regulile procesual penale fiind aceleaşi pentru toţi inculpaţii, indiferent că sunt cetăţeni români sau străini”, au motivat judecătorii CA Braşov.

Cine e judecătorul ICCJ care a anulat mandatele

Este vorba de magistratul ICCJ Iulian Dragomir, fost candidat la şefia Instanţei Supreme şi unul dintre judecătorii abilitaţi să emită mandate de siguranţă naţională la cererea SRI.

Prieten cu Blejnar

Magistratul Iulian Dragomir a fost interceptat într-unul dintre dosarele fostului şef al Fiscului de pe vremea PDL-ului, Sorin Blejnar.

“Judecător Iulian Dragomir, ICCJ: Am onoarea, excelenţă, să trăiţi, cu mare respect. Un minut cu un prieten al domniei voastre şi al naşului domniei voastre. Nu sunt prietenul naşului mai degrabă decât prietenul finului, pentru că suntem amândoi… unui naş comun al nostru.
Sorin Blejnar: Am înţeles, am înţeles.
Iulian Dragomir: Da, el e naşul nostru şi-n sufletul nostru. Prin Bucureşti, prin republica noastră sau prin alte…?
Sorin Blejnar: Sunt aici, sunt prin Bucureşti “, este interceptarea dintre judecătorul Dragomir şi fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar, aflată la dosarul Motorina, trimis în judecată în 2012.

Numele judecătorului Dragomir a apărut şi în dosarul judecătoarelor acuzate de corupţie

Magistratul ICCJ a fost audiat ca martor în dosarul judecătoarelor de la Curtea de Apel Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, acuzate de luare de mită.

Potrivit rechizitoriului din acest caz, judecătoarea Viorica Dinu se lăuda în faţa intermediarilor spăgii că are acces şi la magistraţi de la Înalta Curte şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea interveni pe lângă aceştia pentru a obţine soluţii favorabile. În acest context a pronunţat numele judecătorului “Iulică” sau “Iulian”:

“În cazuri izolate, Dinu Viorica s-a prevalat în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte şi de pretinsa sa influenţă asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală (…)

Mai mult, inculpata Dinu Viorica s-a angajat să facă demersuri de intervenţie, în beneficiul unuia dintre „clienţi”, inculpatului Petre Daniel Costel, pe lângă judecătorul „Iulică” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (…)

Privitor la acelaşi dosar, a „vorbit cu Iulian (din ansamblul discuţiei, a reieşit că acesta este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Referitor la acelaşi judecător, inculpata Dinu Viorica a susţinut „… el îşi urmăreşte rezolvările, asta… ascensiunea şi nu ştii ce! Da’ … Măi, cred că şi-a făcut plinu’! Nu-l mai tentează”, se menţionează în rechizitoriul judecătoarelor acuzate de corupţie.

În iulie 2013, când rechizitoriul celor 2 judecătoare a ajuns la instanţă si a devenit public, magistratul Iulian Dragomir a declarat presei:

“Nu am nici o legătură cu persoanele indicate (…) în condiţiile în care nu ne-am văzut de foarte mulţi ani“, a precizat judecătorul Iulian Dragomir.

Judecătorul Dragomir, cunoştiinţă a senatorului corupt Cătălin Voicu

În 2010, magistratul ICCJ a fost audiat ca martor şi în dosarul fostului senator PSD, Cătălin Voicu, condamnat apoi la 7 ani pentru corupţie.

Judecătorul Dragomir a declarat în fata procurorilor DNA:

”L-am cunoscut pe Cătălin Voicu la sfârşitul anului 2002, când ocupam funcţia de vicepreşedinte al Tribunalului Municipiului Bucureşti. L-am întâlnit pe Cătălin Voicu cu ocazia unor mese festive organizate de magistraţi sau ofiţeri superiori din Poliţie, dar nu îmi amintesc exact cine anume mi-a făcut cunoştinţă cu el, cu siguranţă însă un procuror sau un politist.

Cred că în 2002 sau 2003 l-am revăzut pe Cătălin Voicu de circa cinci sau şase ori, doar cu ocazia unor mese festive la care fusesem şi eu invitat.

Între 2004 şi 2006, timp în care am fost la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu am mai avut nicio întalnire cu Cătălin Voicu şi nici acesta nu a mai căutat să mă contacteze, direct sau indirect.

La data de 1 iulie 2007, am fost promovat în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îmi amintesc că, după promovare, Cătălin Voicu m-a contactat telefonic şi m-a felicitat. Nici în 2007 nu m-am văzut cu acesta. În anul 2008 l-am văzut o dată, la o masă la restaurantul Select.

În toamna lui 2009, am primit un telefon de la Cătălin Voicu în contextul în care în primavara aceluiaşi an dispusesem nişte măsuri pe Legea siguranţei naţionale, care îl vizau. I-am răspuns la telefon lui Cătălin Voicu din motive strict profesionale, legate de măsurile dispuse. Cătălin Voicu mi-a spus că a auzit că aş avea probleme de sănătate şi-mi recomanda să îmi văd de sănătate. S-a exprimat astfel: ”Vă fac recomandarea să vă vedeţi de sănătatea dumneavoastră”. Acest mesaj m-a surprins foarte tare şi l-am interpretat fie prin prisma faptului că autorizasem măsuri care îl vizau, fie prin prisma faptului că eram înscris, alături de doamna judecător Lidia Bărbulescu şi alţi colegi magistraţi, pentru a ocupa funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu ştiu de unde avea Cătălin Voicu informaţia că aş avea o problemă de sănătate, dar reţin foarte bine că după ce mi-a făcut la telefon acea recomandare, mi-a spus că se află la restaurantul Marshall şi, dacă doresc, să trec şi eu pe acolo. Din curiozitate, m-am dus la restaurantul respectiv şi acolo Cătălin Voicu mi-a spus că nu e cel mai potrivit moment în care m-am înscris în cursă pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că puteam să mai aştept. Eu i-am răspuns că este opinia mea personală şi că îmi voi vedea în continuare de drum. Cătălin Voicu avea un mod de exprimare insidios, pretinzând că ştie foarte multe de concursul la care urma să particip. S-a exprimat, de asemenea, că el nu îmi dă nicio şansă în ocuparea acelei funcţii pentru care candidam.

În dimineaţa concursului pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cătălin Voicu m-a contactat telefonic, iar eu i-am zis că tocmai atunci trebuie să intru să îmi susţin proiectul de candidat. Atunci Cătălin Voicu mi-a spus că îmi transmite încă o dată că pot să mai am răbdare, în sensul de a nu participa în acel concurs. Mi-a închis telefonul fără a-mi ura succes. După aceea nu m-am mai întalnit cu Cătălin Voicu şi nici nu mi-a cerut vreodată să intervin într-un dosar”, a declarat judecătorul ICCJ Iulian Dragomir în faţa procurorilor DNA fiind audiat ca martor în dosarul fostului senator condamnat pentru corupţie.

Ascensiune rapidă

Potrivit CV-ului, judecătorul Iulian Dragomir a avut o ascensiune foarte rapidă în carieră. În numai 5 ani a ajuns de la vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti, unde a devenit vicepreşedinte, ca în 2007 să fie promovat la ICCJ, unde este unul dintre magistraţii care emit mandate de siguranţă naţională la cererea SRI, prin intermediul procurorului general.

Cine sunt miliardarii israelieni şi de ce sunt anchetaţi în România

Omul de afaceri israelian stabilit la Geneva, Benjamin Steinmetz, este considerat cel mai bogat evreu şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, locul 178 mondial, cu o avere estimată la 7,4 miliarde de dolari.

Este unul dintre investitorii proiectului minier de la Roşia Montana

Steinmetz au fost vizat de o anchetă a FBI, însă americanii nu au formulat acuzaţii direct la adresa lui, ci doar a unui director din compania miliardarului. În 2013, The New Yorker şi The Guardian au scris pe larg despre modul în care Beny Steinmetz a dobândit cel mai important zăcământ de fier din Guineea (cumpărând cu 167 de milioane de dolari, zăcăminte a căror valoare este estimată la peste 5 miliarde de dolari!) Acuzaţiile de corupţie din acest caz au dus la o anchetă a Departamentului de Justiţie al SUA şi a FBI, unul dintre directorii companiei fiind arestat.

Shimon Shevez este un fost ofiţer al armatei israeliene şi fost director de cabinet al premierului Yitzhak Rabin, între 1992 şi 1995. A devenit apoi consultant politic. Este CEO al RSLB, o companie deţinută împreună cu Yuval Rabin, fiul fostului premier israelian şi cu omul de afaceri Gil Berger. În anii 2000, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru corupţie în Israel, însă ulterior a fost achitat.

Tal Silberstein a fost consultant politic al foştilor premieri Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, apoi al PDL şi al fostului preşedinte al României, Traian Băsescu.

Anchetat în acelaşi dosar, miliardarul român Remus Truică a fost directorul de cabinet al fostului premier Năstase.

Potrivit DNA, israelienii ar fi încercat, împreună cu Remus Truică şi Paul al României, să pună mâna ilegal pe 28 de hectare de teren ale fostei Ferme Regale de la Băneasa şi a 47 de hectare de pădure la Snagov. Chiar ar fi reuşit să o facă prin corupţie şi protecţie de la cel mai înalt nivel.