Despre alegerile din Ungaria și lecția prudenței politice

 

Despre alegerile din Ungaria și lecția prudenței politice

Societatea Ziariștilor și Oamenilor de Cultură „Cincinat Pavelescu”, ia act de rezultatul alegerilor din Ungaria, în urma cărora liderul politic Péter Magyar a câștigat competiția electorală, punând capăt unei perioade îndelungate de guvernare a fostului premier Viktor Orbán.

În mod firesc, un asemenea moment este privit ca o schimbare de direcție, dar istoria politică ne învață că nu orice schimbare de lider înseamnă automat o schimbare de sistem.

Trebuie spus limpede că noul lider nu este un necunoscut venit din afara mecanismului de putere. El a făcut parte din structurile politice și administrative care au susținut ani de zile guvernarea precedentă și a cunoscut sistemul din interior. Această realitate nu este o acuzație, ci un fapt care obligă la prudență și la luciditate.

Declarațiile sale recente, inclusiv afirmația că fostul premier ar fi „trădat” comunitățile maghiare din afara granițelor prin anumite alianțe politice, arată că lupta politică din Ungaria a devenit una dură, personalizată și încărcată de simboluri identitare. În același timp, ele ne obligă să privim cu realism scena politică regională.

Politica nu este un teatru al inocenței.
Este un teren al intereselor, al strategiilor și, uneori, al resetărilor calculate.

De aceea, din perspectiva noastră civică și culturală, considerăm că rezultatul acestor alegeri trebuie privit cu echilibru, cu respect pentru votul cetățenilor, dar și cu atenția necesară față de ceea ce urmează.

Adevărata schimbare nu se măsoară în declarații și nici în entuziasmul de moment. Se măsoară în decizii concrete:

• dacă instituțiile devin mai transparente;
• dacă justiția devine mai independentă;
• dacă libertatea de exprimare este respectată;
• dacă relațiile cu vecinii sunt construite pe respect, nu pe tensiune.

Pentru România și pentru comunitățile din această regiune, lecția acestor alegeri este una simplă: liderii vin și pleacă, dar responsabilitatea rămâne.

În politică, uneori asistăm la revoluții. Alteori asistăm la rotații de cadre.  Timpul este singurul arbitru care face diferența.

Societatea noastră, dedicată spiritului critic și valorilor democratice, crede că maturitatea civică înseamnă nu doar să votezi, ci și să urmărești cu atenție ce se întâmplă după vot.

Pentru că democrația nu se termină în ziua alegerilor. 

Atunci, de fapt, începe!

Claudiu Oteleanu

Cheile. Proza scurta.

 

Cheile

Într-o seară de ianuarie, mesajul a venit scurt, fără introduceri, ca o veste de pe front:

— Apropo, astăzi mi-au dat cheile de la spațiu.

El a citit și a zâmbit. Nu pentru că ar fi fost o mare victorie în ochii lumii, ci pentru că știa câtă trudă, câtă nervozitate și câte telefoane se ascund în spatele unei uși care, în sfârșit, se deschide. A răspuns imediat:

— Bravo! ...bun ungurașul!

Ea a replicat relaxată :

— Ce pot spune?!... Își face treaba omul.

Așa era viața lor. Fără discursuri. Fără poezie inutilă. Cu lucruri concrete, chei, contracte, spații, oameni care își fac sau nu își fac treaba. După câteva zile, el a scris din nou, în stilul lui direct:

— Salutare! Ce face lesbiana mea preferată?

Nu era nici insultă, nici glumă forțată. Era o remarcă, spusă cu naturalețe. Ea e bisexuală și nu făcuse niciodată un secret din asta. Iar el nu făcuse niciodată o problemă din faptul că oamenii își trăiesc viața cum cred de cuviință. Ea a răspuns simplu:

— Joc table. Tu?

El a oftat:

— Am ațipit puțin. De vineri am un abces dentar. Am obosit de atâta durere.

Durerea era reală. Nu filozofică. Nu metaforică. Durere de nerv, de măsea, de om care nu mai are chef de nimic. Ea a devenit serioasă imediat:

— Trebuie neapărat să îl rezolvi, altfel te vor lăsa nervii de la durere.

Nu era tandrețe siropoasă. Era grijă practică. Grija aceea care nu te mângâie pe cap, dar te ține în picioare.

Apoi, într-o altă seară, mesajul a venit ca un ordin de zi, pe unitate:

— S-a modificat controlul judiciar! Poț participa la orice eveniment și mă pot deplasa liberă, pe tot teritoriul țării.

El a citit încet.  Pentru o secundă, a simțit cum se mai slăbește o verigă din lanț.

— Te rupe, unguru'! Te îndoaie. Bravo!

Nu era limbaj academic. Era limbaj de om care a pendulat  prin viață destul cât să știe că libertatea nu vine cu fanfară, ci cu un rahat de  hârtie,  semnată și ștampilată. După aceea, conversația a alunecat din nou în glume, în ironii, în tachinări.

— Până trec evenimentele, te bântui, a scris ea.

— Sexi!... a răspuns el.

— Te fac sergentul meu  major,  dacă vrei, a continuat ea, făra legatură cu nimic.

El a râs scurt:

— Măi perversă mică, care ești!

Ea a replicat imediat:

— Eu?!... Nu recunosc nimic!

    

Atunci a realizat ceva simplu, fără prea multă  filozofie, viața nu e dreaptă, nu e romantică, nu e curată. Dar e suportabilă când ai lângă tine oameni care nu te judecă, nu te menajează și mai ales, nu te abandonează.

Cheile primite în ianuarie nu erau doar chei. Erau dovada că, din când în când, lucrurile se mai leagă. Iar mesajele alea scurte, trimise între două dureri de măsea și două griji de tribunal, nu erau literatură. Erau, viață!

Viață din aceea pe care nu o scrii ca să impresionezi, ci ca să nu o uiți.

 Claudiu Oțeleanu

Mesaj de unitate pentru Sărbătoarea Paștelui. Hristos a înviat! Să trăim frumos. Împreună.

 

Mesaj de unitate pentru Sărbătoarea Paștelui

În urmă cu mai bine de șase decenii, radioastronomul Francisc Drake a lansat în spațiul public o ecuație care încerca să răspundă la o întrebare fundamentală: suntem singuri în Univers?

Răspunsul nu era unul definitiv, dar era profund: Universul este prea mare pentru a fi gol, iar viața este prea valoroasă pentru a fi întâmplătoare.

Scripturile vechi spun, într-o limbă de mii de ani:
„Dacă am exista numai noi, ar fi fost o risipă de spațiu.”

Poate că această idee nu vorbește doar despre alte civilizații, ci despre ceva mult mai apropiat, despre faptul că nu suntem creați să trăim singuri, ci împreună. Inamicul omului nu este religia, nu este știința și nici diferența dintre oameni. Adevărații inamici sunt, furia, ostilitatea, intoleranța, separarea și frica născută din prejudecată.

De aceea, Paștele nu este doar o sărbătoare religioasă. Este o lecție despre unitate, despre iertare și despre renaștere.

În fiecare generație, oamenii încearcă să-L reinventeze pe Dumnezeu în propria lor imagine.

Dar, dincolo de doctrine și interpretări, rămâne o realitate simplă:
Dumnezeu nu poate fi cuprins într-o formulă, dar poate fi trăit într-o stare de pace.

Știința ne spune că Universul este alcătuit din particule care coexistă în multiple stări. Credința ne spune că oamenii pot coexista în multiple credințe. Iar viața ne învață că unitatea nu înseamnă uniformitate, ci armonie. Este ca în povestea veche a oamenilor orbi care au încercat să descrie un elefant. Fiecare a atins o altă parte și a spus un adevăr diferit. Toți aveau dreptate,  dar niciunul nu avea întregul.

La fel este și cu lumea noastră. Fiecare vede doar o parte din adevăr. Unitatea apare atunci când punem aceste părți laolaltă. Din toate lecțiile vieții, două rămân esențiale.

Prima: viața este sacră. Fiecare celulă luptă să supraviețuiască, fiecare neuron caută sens.

A doua: în spatele acestei lupte există o forță mai mare, iar cel mai potrivit cuvânt pentru a o descrie este credința.

Credința nu doar în Dumnezeu, nu doar în știință, nu doar în iubire, ci credința în oameni.

Fără speranță și fără credință, mintea alunecă spre disperare. Cu credință, însă, omul își depășește limitele și își găsește drumul. De aceea, în această sărbătoare a luminii, suntem chemați la o alegere simplă, dar profundă:

să transformăm cuvântul „ceartă” în „Ce Artă!”

Arta de a ierta. Arta de a asculta. Arta de a trăi împreună. Arta de a construi punți, nu ziduri.

Paștele ne amintește că viața renaște atunci când oamenii se regăsesc unii pe alții. Nu în conflict, ci în comuniune. Nu în separare, ci în solidaritate. Pentru că adevărata forță a unei comunități nu stă în puterea fiecăruia, ci în unitatea tuturor.

Hristos a înviat!
Să trăim frumos.
Împreună.

 

Cuvânt de Paște al Despărțământului Central ASTRA Brașov !

        Preot Dr. Prof. Univ. Constantin Necula     Prof. Univ. Dr. Ioan Vlad

 Despărțământul Central ASTRA Brașov

    în aceste zile de lumină și renaștere sufletească, când clopotele vestesc Învierea Domnului, ne întoarcem, cu respect și recunoștință, la rădăcinile care ne definesc: credința, tradiția și comunitatea.

    Junii sunt, de secole, simbolul continuității și al demnității comunității brașovene, iar spiritul lor de solidaritate și respect pentru tradiție se regăsește astăzi în misiunea ASTREI.

    Înființată pentru a apăra și a promova cultura românească, ASTRA a fost și rămâne o instituție a educației, a unității și a conștiinței naționale. 

    Astăzi, la Brașov, această misiune prinde din nou viață prin oameni care cred în puterea culturii și în rolul comunității de a transmite mai departe valorile care ne-au ținut împreună de-a lungul vremii.

    Fie ca Lumina Învierii să ne întărească în credință, să ne unească în jurul valorilor care ne definesc și să ne dea puterea de a duce mai departe lucrarea începută de înaintașii noștri.

    

    Să rămânem, asemenea Junilor, statornici în tradiție și demni în faptele noastre, pentru ca ASTRA să fie nu doar o instituție, ci o chemare la slujirea comunității.

Hristos a înviat!

  Cu aleasă prețuire,

   Consiliul Director

         Despărțământul Central ASTRA Brașov

 

Felicitare de Paște

din partea lui Claudiu Oteleanu

    În fiecare an, Paștele ne amintește un lucru simplu și profund: că, indiferent cât de grele sunt vremurile, lumina se întoarce întotdeauna.

    Nu trăim vremuri ușoare. Dar credința, răbdarea și puterea de a merge mai departe au ținut acest popor în picioare de-a lungul istoriei. Ne vor ține și acum.

    Vă doresc, din inimă, sănătate, liniște și oameni buni aproape. Să aveți puterea de a spera, de a ierta și de a construi, zi de zi, o viață mai bună pentru voi și pentru cei dragi.

Hristos a înviat!

Cu respect,
Claudiu Oteleanu

FJT Enterteiment si NituArtisan, transmite tuturor membrilor, colaboratorilor și prietenilor culturii cele mai calde urări cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paște.

 

FJT Entertainment și NituArtisan

prin

Claudiu Oteleanu și Călin Nițu,

împreună cu echipa proiectului media

Joc de Cuvinte,

    vă transmit, cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paște,
gânduri de lumină, speranță și bucurie.

    În aceste zile în care credința ne adună, iar tradiția ne ține împreună, ne dorim ca Lumina Învierii să aprindă în fiecare suflet
curajul de a crea, de a dărui și de a construi frumosul în jurul nostru.

    Paștele este momentul în care ne amintim că arta, cultura și comunitatea se nasc din solidaritate și din dorința de a lăsa ceva bun în urma noastră.

    Să rămânem uniți în jurul valorilor care ne definesc și să ducem mai departe spiritul creativ, generos și viu al comunității noastre.

Hristos a înviat!

Cu prietenie și respect,

FJT Entertainment            NituArtisan

- Joc de Cuvinte- 

Claudiu Oteleanu & Călin Nițu

Federația Județeană a Organizațiilor Nonguvernamentale de Tineret Brașov. Urari de Paste!

 

Federația Județeană a Organizațiilor Nonguvernamentale de Tineret Brașov,

    în aceste zile de lumină și speranță, când Învierea Domnului ne amintește că viața învinge întotdeauna întunericul, privim cu încredere spre viitor și spre generațiile care duc mai departe valorile comunității noastre.

    Pentru tineri, Paștele este nu doar o sărbătoare a credinței,
ci și un simbol al curajului de a construi, de a se implica și de a transforma lumea din jurul lor, într-un loc mai drept, mai solidar și mai plin de sens.

    Fie ca Lumina Învierii să aducă tuturor sănătate, liniște și puterea de a merge mai departe cu demnitate, responsabilitate și speranță.

    Să rămânem uniți în jurul valorilor care ne definesc și să continuăm să construim, împreună, o comunitate vie, puternică și solidară.

Hristos a înviat!

Cu respect și prietenie,
Federația Județeană a Organizațiilor Nonguvernamentale
de Tineret Brașov (FJT)