...dar cine o mai scrie?!
Departe de mine gandul, ca acum, in decembrie 2020, sa fac o antologie de poezie brasoveana.
Este final de an, vremea bilanturilor, de tot felul si "punctul de intoarcere" - ca sa folosesc o expresie de matematica pura.
2020, a fost un an greu, dar mai mult decat orice, a fost un an ciudat.
Nu a semanat cu nimic din ce stiam si din pacate scenarii SF, care demult erau de neimaginat, acum sunt usor depasite.
Pandemia asta a scos tot ce era mai rau din noi.
Revenind totusi la tema principala si anume, la cine a mai scris si scrie poezie in Brasov, ii amintesc pe : Adrian Lesenciuc, Mircea Brenciu Freud, Alexandru Musina, Adrian Moruzi, Andrei Bodiu, Mihaela Malea Stroe, Tiberiu Foris, Petrisor Mandu, Simona Popescu, Angela Nache, Claudiu Mitan, Mihai Ignat, Liviu Ioan Stoiciu, Romulus Bucur, Laurentiu Ciprian Tudor, Gellu Dorian, Claudiu Oteleanu, Marius Oprea, Mihail Vakulovschi, Daniel Piscu, Adrian Munteanu, Daniel Dragan, Stefan Baciu, Catalin Stanciu, Silvana Enache, s.a.
Sunt sigur ca nu i-am amintit pe multi si imi cer scuze, un lucru insa este cat se poate de clar: poezia este in pragul colapsului.
Are un public atat de nisat, incat pentru ceilalti, poezia, nici nu mai seamana cu un act de cultura.
Vorbim despre lectura ca despre o mancare nesanatoasa, dupa ora 18.00.
Am ajuns sa constatam ca sistemul de educatie tinde sa elimine "ceea ce nu foloseste in viata de zi cu zi a elevului/studentului..."
Va intreb si ma intreb, in contextul asta, la ce i-ar folosi poezia unui aspirant la educatie, in lumina noilor tendinte?
Nu mai stim sa deosebim binele de rau.
Nu mai avem notiunea de "bine colectiv".
Ne-am pierdut sufletul, sau l-am vandut?
Poezia, este hrana sufletului!
Poate...totusi, nu e prea tarziu.
Poate totusi, peste ani, chipurile noastre nu vor ilustra pachete "de carti de joc".
Provocarea vremurilor, ce "va sa vina", este una singura si cu riscul de a ma repeta sau a plagia, strig, cat ma tin plamanii :
REZISTENTA PRIN CULTURA!
Asta este sansa noastra, astazi - parerea mea.
