vineri, 21 aprilie 2017
joi, 20 aprilie 2017
Vreme ciudata, vremuri ...la fel!
Brasov , 18 aprilie 2017
Brasov, 19 aprilie 2017
Brasov, 20 aprilie 2017
...... si nu se opreste aici, fiindca este cod portocaliu in continuare !
sâmbătă, 15 aprilie 2017
O paginã din jurnalul neînceput
Un eveniment strânge lumea în jurul lui.
Lumea cãreia îi
pasã de efectele respectivei acţiuni. Lucrãtorii, când fac demonstraţie pentru
a-şi primi salariile, studenţii, pentru cãmine civilizate şi alte drepturi, copii
pentru non-violenţã în şcoli etc.
Când însã se adunã cu toţii- indiferent de
statutul social, de nivelul cultural şi educaţional, de orientarea sexualã sau
de starea materialã- în acelaşi loc, timp şi pentru acelaşi eveniment?
Rãspunsul ne-a fost dat dintotdeauna.
Dar simplitatea lui pe
cât de mult minuneazã, pe atât de mult înspãimântã.
E vorba de evenimentele
apocaliptice, ce stârnesc fricã în om mai mult decât bucurie, mai mult neputinţã
decât voinţã.
Exemple ar fi: slujba de Inviere, campaniile de colectare a
ajutoarelor pentru sinistraţii inundaţiilor, moartea unui om celebru ce a fãcut
fapte caritabile în viaţa sa etc.
Moneda are întotdeauna douã feţe. Paharul douã jumãtãţi.
Omul, douã sentimente primordiale: dorinţa şi frica.
Şi am spus fricã mai sus pentru cã acesta este sentimentul
ce l-am vãzut în Noaptea Cea Mare când sute de oameni au aşteptat Lumina apoi
încet, fiecare a plecat acasã. Nu slujba conta, nu rugãciunea, nu credinţa, cât
Lumina dãtãtoare de pace şi de biruinţã asupra necazurilor viitoare.
In faţa nenorocirilor – precum marea de inundaţii- cel care
nu e afectat în mod direct ridicã neputincios din umeri şi încearcã pe cât
poate sã ajute.
Şi am spus iar fricã pentru cã groaza unei nesfârşite întinderi
de ape ridicã semne de întrebare cu latura spiritualã, ceea ce determinã ca
acţiunea de ajutor în sine, sã devinã spaima de un necaz mult mai mare ce ar
putea afecta chiar pe cel ce ajutã.
Când omul care şi-a sacrificat viaţa pentru binele
societãţii moare într-un accident sau de vreo boalã anume, atunci dispariţia
lui aduce un sentiment de fricã în rândul comunitãţii ce l-a iubit şi care acum
se vede pãrãsitã protectorul lor, de cel care le aducea speranţã în case şi
linişte în suflet. Se poate menţiona, spre exemplu, moartea prinţesei Diana sau
a lui Papa Ioan Paul al II-lea.
Fricã. E tot ceea ce vãd în jur. Oamenii au uitat sã cuteze.
Sã sape fântâni. Sã scrie pe nisip. Şi-atunci, de ce totuşi încã existã clovni?
Râdeţi fals, voi toţi cuprinşi de fricã!
Mãcar acum, pentru o clipã, lasaţi-vã ochii mai mult în
soare, pânã când vor lacrima.
Lasaţi-vã mâinile sã oboseascã rãsfoind amintiri
din copilãrie.
Lãsaţi-vã genunchii sã cadã deşi e Inviere.
Nu mai aruncaţi poveştile voastre la gunoi, cãutând sã
reinventaţi istoria vecinilor sau a strãinilor.
Nu mai aşteptaţi sã vã spunã
preotul ce este mila, ce este suferinţa, ci ajutaţi, ajutaţi aşa cum puteţi,
din drag de a aduce zâmbetul pe faţa celor îndepãrtaţi.
Eu, de la o vreme, am ieşit sã culeg cuvinte.
Aş vrea sã
învãţ un alt mers al lucrurilor. Cãci vreau sã împart lumea altfel decât poetul
Eminescu - “în smintiţi şi în mişei”.
Cu multumiri Ancutei Pepelea - autoarea articolului
Paste Fericit la toata lumea !
marți, 21 martie 2017
Mesaj fara destinatar
Scrijelind cu unghia pe suflet
Un gand mi-a
strabatut sufletul. Am incercat sa il trimit inapoi in mintea-mi aiurita insa
nu am reusit. Am zis sa il scriu, sa il scuip printre nervii calculatorului si
poate asa se va stinge. Ca imi arde sufletul, rani-l-ar noaptea, cand imi spune
"Dumnezeu moare in seara asta".
O clipa am simtit ca e Paste. A tremurat tacerea din mine. Acum e deja amintire. Imi vine sa ma fac
mica, mult mai mica… Si deja imi e dor de aceea emotie. Era atata inocenta in
firescul ei firav…
Credinta nu are
rima, nu are nici macar vers alb. E doar un cuvant. Pentru cine e mai mult?
Cine da mai mult pe ea? Cine o da mai mult? Cine …? Ma doare stomacul…
Ar fi mai usor sa
plang. Poate daca as sta in ploaie, simtindu-le pe obraz, picaturile mi-ar da
senzatia de plans…Dar ce sa plang? O pierdere? Un castig? Sau doar teama de a
nu avea? de a nu stii? de a nu crede? de a nu zbiera? Sa ma plang cui? Daca nu
Lui, altfel nu are rost…iar acum e prea tarziu…deja e mort.
Mi-e dor de
Dumnezeu.
Vinul nu a fost
niciodata mai sec. Si mai rosu.
Oare cati isi vor indolia inima langa biserica maine…?
Cu multumiri Ancutei Pepelea, autoarea articolului.
"Cei slabi nu vor putea niciodata sa ierte.
Iertarea este calitatea celor puternici."
Mohandas Gandhi
luni, 20 martie 2017
Un interviu memorabil cu Octavian Paler
Mai multe ediţii ale emisiunii Profesioniştii,
realizată de Eugenia Vodă,
difuzată pe TVR1, găsiţi pe TVR+
Stapanii Planetei . Cum arata piramida puterii si cum este condusa planeta.
Teorii Incredibile
Teorii Incredibile (Claudia Mesea Paraschivescu)
își propune informarea într-o manieră elocventă d.p.d.v. jurnalistic a publicului țintă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)