Două drone. Un
proiect de miliarde. Și o navă civilă care le vede prima. Avem o problemă.
Reuters
anunță că România a neutralizat două drone găsite plutind în Marea Neagră, în
apropierea perimetrului Neptun Deep.
Știrea poate fi citită în două feluri.
Prima este
cea comodă, două drone au fost descoperite, militarii români au intervenit, acestea
au fost distruse prin detonare controlată, incident închis.
A doua lectură este ceva mai
incomodă:
Cum
au ajuns două drone neidentificate în apropierea unuia dintre cele mai
importante obiective energetice ale României?
Mai
ales:
Cine
le-a văzut primul?
Potrivit
informațiilor relatate de Reuters, dronele au fost observate de o navă civilă
care opera în apropierea proiectului Neptun Deep. Ulterior au intervenit
scafandrii militari români.
Aici
începe adevărata poveste.
Pentru că
Neptun Deep nu este doar încă un obiectiv industrial amplasat undeva în largul
Mării Negre.
Este unul
dintre proiectele strategice ale României. Exploatarea gazelor din acest
perimetru poate modifica fundamental poziția energetică a țării și poate
transforma România într-un actor important pe piața europeană a gazelor.
Cu alte cuvinte, vorbim despre infrastructură critică.
Iar infrastructura critică nu ar
trebui doar apărată atunci când cineva observă întâmplător ceva suspect în
apropierea ei. Ar trebui supravegheată permanent.
Nu știm ale cui sunt dronele
Tocmai
aici trebuie să fim atenți. În acest moment nu există o dovadă publică potrivit
căreia cele două drone ar fi fost trimise deliberat spre Neptun Deep. Nu știm
nici dacă destinația lor era infrastructura energetică românească.
Ucraina afirmă că dronele nu îi aparțin.
Prin
urmare, orice titlu de tipul „Rusia a atacat Neptun Deep” ar depăși ceea ce
știm în acest moment.
Dar
necunoașterea originii dronelor nu face incidentul mai puțin important. Dimpotrivă.
Îl face mai interesant. Pentru că într-o regiune aflată lângă un război, două
obiecte fără origine stabilită ajung în apropierea unei infrastructuri
energetice strategice. Iar România trebuie să știe cum răspunde unei asemenea
situații.
Întrebările pe care ar trebui să le punem
Nu isteria
ne ajută. Întrebările, da. Cât de aproape au ajuns dronele de infrastructura
Neptun Deep? Cât timp s-au aflat în zonă? De unde au venit? Aveam informații
despre existența lor înainte de semnalarea făcută de nava civilă? Există
supraveghere permanentă aeriană, navală și electronică în jurul infrastructurii
energetice offshore? Care este timpul de reacție în cazul unui obiect ostil?
Poate cea
mai importantă întrebare:
Ce se va întâmpla atunci când Neptun
Deep va deveni operațional?
Pentru că
atunci nu vom mai discuta doar despre platforme și conducte. Vom discuta despre
una dintre componentele securității energetice a României.
Marea
Neagră nu mai este periferia Europei
Războiul
din Ucraina a schimbat definitiv statutul Mării Negre. Drone. Mine marine. Război
electronic. Atacuri asupra infrastructurii. Operațiuni navale. Conducte și
cabluri submarine. Porturi strategice. Toate acestea fac parte acum din aceeași
ecuație de securitate.
Iar România se află în mijlocul ei.
Multă
vreme am privit Marea Neagră ca pe marginea hărții. Astăzi ar trebui să
înțelegem că este una dintre zonele în care se joacă securitatea Europei.
Incident sau avertisment?
Nu știm
încă. Poate că cele două drone au ajuns acolo accidental. Poate că au fost
purtate de curenți. Poate că nu aveau nicio legătură cu Neptun Deep.
Toate aceste ipoteze sunt posibile.
Dar
securitatea unui stat nu se construiește presupunând permanent varianta cea mai
fericită. Se construiește pregătindu-te pentru cea mai periculoasă. De aceea,
adevărata știre nu este că România a distrus două drone.
Adevărata știre este că, două
drone au putut ajunge lângă unul dintre cele mai importante proiecte strategice
românești înainte ca publicul să afle cine sunt, de unde vin și ce căutau
acolo.
Iar
întrebarea rămâne:
Cine
păzește Neptun Deep?
Nu
după ce apare pericolul.
Ci
înainte.
Claudiu
Oteleanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu