Impreuna cu Academicianul mehedintean Dan Balteanu – un geograf de reputatie mondiala

Dan Bălteanu s-a născut la 28 februarie 1943, în Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi. A urmat studiile superioare la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie-Geografie, secţia de Geografie, specialitatea Geografie Fizică, pe care a absolvit-o în 1965. A început activitatea ştiinţifică ca student, în perioada 1963-1965, când a susţinut un număr de 5 comunicări în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti, referitoare la alunecările de teren, despăduriri şi problemele actuale ale mediului. În perioada decembrie 1965-martie 1967, încadrat pe postul de pedolog la Direcţia Regională de Îmbunătăţiri Funciare Braşov, a elaborat studii pedologice utilizate pentru lucrările de ameliorare a terenurilor degradate din judeţul Braşov.

Începând cu 15 martie 1967 şi-a desfăşurat activitatea în Institutul de Geografie al Academiei Române, în cadrul secţiei de Geografie Fizică, sectorul de Geomorfologie, unde s-a preocupat cu precădere de aspecte referitoare la dezastrele naturale (alunecări, inundaţii, efecte ale cutremurelor). În această perioadă a participat la elaborarea a peste 50 de teme de cercetare, la 20 dintre acestea în calitate de coordonator.

În perioada 1968-1979 activitatea sa a fost, mai ales, de organizare şi efectuare a cercetărilor geografice în cadrul Staţiunii de Cercetări Geografice Pătârlagele, judeţul Buzău. În acest cadru a desfăşurat un program de cercetări experimentale de teren asupra proceselor geomorfologice actuale. Rezultatele obţinute au fost concretizate prin susţinerea tezei de doctorat (1979) şi prin diferite comunicări ştiinţifice şi publicaţii de specialitate, fiind apreciate şi pe plan internaţional.

În perioada 1973-1975 a elaborat (în colaborare) Harta Proceselor Geomorfologice Actuale din cadrul Atlasului geografic Naţional, ulterior fiind implicat în redactarea unor capitole din Tratatul de Geografie al României referitoare la procesele geomorfologice actuale şi la hazardele naturale (volumul I), Munţii Vrancei şi Munţii Buzăului (volumul III) şi la Subcarpaţii Buzăului (volumul IV). Din anul 1988 este coordonator al Colectivului de Geomorfologie Dinamică, iar din 1990 director al Institutului de Geografie cu o întrerupere în intervalul 1995-1999. Ca membru în Comitetul Naţional de Geografie şi vicepreşedinte al Asociaţiei Geomorfologilor Români este implicat în coordonarea activităţii geografice pe plan naţional.

Din anul 1972 a fost numit conducător de doctorat în domeniul Geografiei, în cadrul Institutului de Geografie. Între 1971-1974 a efectuat două stagii de specializare de câte 3 luni în Polonia şi Suedia în probleme referitoare la Geografia Fizică şi la cercetările geomorfologice experimentale. În perioada octombrie 1992-august 1993 a efectuat cercetări asupra hazardelor naturale şi modificărilor globale ale mediului. Între 1974-1994 a fost membru titular şi membru corespondent al unor comisii şi grupuri de lucru din Uniunea Geografică Internaţională şi din diferite alte asociaţii ştiinţifice. Între 1993-1994 a participat, în calitate de expert din partea României, la activităţile de organizare prin Comunitatea Europeană a Programului de Cercetări ENRICH (European Network for Research in Global Change).

În anul 1998 a fost ales preşedintele Asociaţiei Carpato-Balcanice de Geomorfologie şi în această calitate a contribuit la dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul geomorfologiei regionale. Din anul 1998 este preşedintele Comitetului Naţional de Geografie. Anual este organizatorul întrunirilor Comitetului Naţional şi editorul unui Buletin Informativ. În perioada 1975-1979 a fost implicat în cercetări experimentale de teren, cartări geomorfologice şi s-a concentrat asupra elaborării tezei de doctorat. În intervalul 1980-1990 a contribuit la realizarea unor teme de cercetare şi ale unor contracte ale institutului referitoare la cartografierea geomorfologică la diferite scări,studii asupra unor obiective turistice şi evaluări ale mediului. Între anii 1990-2000 a coordonat proiecte de cercetare referitoare la hazardele naturale şi tehnologice,calitatea mediului şi dezvoltarea durabilă.

A fost editorul a 13 lucrări (singur sau în colaborare) cum este Atlasul Istorico-Geografic, în cadrul căruia a elaborat Harta Turistică a României (în colaborare). A coordonat 11 granturi de cercetare (dintre care 2 internaţionale) şi 10 contracte de cercetare. O parte importantă a activităţilor de cercetare a cuprins şi activităţi de îndrumare a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor. A coordonat în colaborare cu Facultatea de Geografie, Universitatea Bucureşti, organizarea unor simpozioane internaţionale: Simpozionul Carpato-Balcanic, în 1998; Simpozionul Româno-Italian, în 2000; Simpozionul Româno-Turc, precum şi unele simpozioane şi colocvii naţionale, care au cuprins şi secţiuni referitoare la dezastrele naturale.

Cercetările întreprinse de omul de ştiinţă Dan Bălteanu au cuprins aspecte referitoare la: Studii regionale de geografie fizică şi geomorfologie, Evaluarea evoluţiei actuale a reliefului şi efectuarea unor experimente geomorfologice de teren, Studii cantitative asupra transferului de sedimente pe versanţi şi în albii şi determinarea rolului hazardelor naturale în evoluţia relefului şi utilizarea terenurilor. Una dintre lucrările realizate pe baza acestor cercetări a obţinut Premiul Academiei Române, iar Uniunea Internaţională de Geografie a solicitat şi organizat, prin comisia de profil, desfăşurarea unui simpozion internaţional în ţara noastră pe această temă, în anul 1983. Au urmat: Studii asupra proceselor geomorfologice actuale, Studii geomorfologice regionale, Cercetări asupra proceselor de eroziune prin metode fotogrammetrice şi prin măsurători repetate asupra versanţilor cu utilizare agricolă.

În studiile tipărite a fost pusă în evidenţă, încă din anul 1983, influenţa negativă a colectivizării agriculturii asupra calităţii terenurilor din regiunile deluroase. A mai efectuat: Studii şi cercetări geografice asupra rezervaţilor naturale, Cercetări asupra modificărilor globale ale mediului şi asupra dezastrelor naturale. În acest sens a fost solicitat, în anul 1987, de Guvernul Olandei, să participe la elaborarea unui studiu de sinteză care a fost ulterior tipărit.

A publicat 24 volume de specialitate în calitate de autor şi editor, în colaborare, 47 de capitole în lucrări de specialitate, 180 de articole (singur sau în colaborare), din care 32 în străinătate. Este membru în: Consiliul Ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din 2002 (HG 282/25.04.2002), Comisia de Ştiinţele Vieţii şi ale Pământului din Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), din 1999, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATACU), din 1998 şi preşedinte al Comisiei de Geografie între 1998-2000, Consiliul Tehnic Superior al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajerii Teritorului, Comisia Tehnică pentru alunecări de teren, din 1998, Comisia de tiinţe Exacte, a CNCSIS, iar din 2000 este preşedintele acesteia, Preşedinte al Comitetului Naţional Român pentru Modificările Globale ale Mediului din 1998, membru în Comitetul Naţional de Geografie din 1990, iar din anul 2000 este Preşedinte, Secretar în Comitetul Naţional pentru Programul Internaţional Geosferă-Biosferă din1991, iar din 1998 este preşedinte.

De asemenea este membru în Comisia Academiei pentru studiul hazardelor naturale şi Secretar în Asociaţia Geomorfologilor, vicepreşedinte din 1990, în Comisia Naţională pentru Schimbări Climatice din 1999, Vicepreşedinte în Consiliile editoriale ale revistelor “Studii şi Cercetări de Geografie” (1997) şi “Revue Roumaine de Geographie” 1999), Membru în Consiliile editoriale ale revistelor: Analele Universităţii, Valahia din Târgovişte, (din 1997), Analele Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava (din 1997) şi Preşedinte al Consiliului Editorial la Revista Geografică (din 1999). A activat în multe Comitete şi Asociaţii profesionale internaţionale. A participat la foarte multe Congrese şi Conferinţe internaţionale în: Polonia, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Rusia, Israel, Franţa, Grecia, China, Republica Cehă, Slovacia, SUA, Austria, Germania, Spania, Ungaria, Japonia, Italia, Elveţia, Kenya, Ucraina, Canada, Turcia, Belgia, Tunis şi Portugalia, unde a prezentat comunicări ştiinţifice.

Între 1965-2002 a susţinut peste 200 de comunicări ştiinţifice la diferite manifestări ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Activitatea didactică universitară este foarte meritorie. Numeroase generaţii de studenţi, din ţară, dar şi de peste hotare, au beneficiat de cunoştinţele sale ştiinţifice, tactul pedagogic, logica explicării fenomenelor şi eleganţa unui limbaj ales cu grijă.

În paralel cu activitatea de coordonator şi cercetător desfăşurată la Institutul de Geografie, a fost profesor universitar asociat, începând din 1994, la facultăţile de geografie ale universităţilor din Târgovişte şi Bucureşti, unde a prezentat cursuri ca: Geografia fizică a României, Geografia hazardelor naturale şi antropice, Geomorfologie dinamică, Ecologie, Gestiunea durabilă a peisajelor, Modificările globale ale mediului. De asemenea ca “visiting professor” a susţinut prelegeri cu tematică geografică de actualitate, ca de exemplu: Riscuri naturale şi activităţi turistice în spaţiul montan, Geologie environmentală, Resurse şi riscuri, Geografia mediului şi Hazardele naturale,la universităţile din Israel, (Beer Sheva, 1991), Japonia (Aichi, 1995), Franţa (Paris-Nanter, 1996), Italia (Isernia şi Napoli 1998,1999), Austria (Klagenfurt, 1999, 2004). A participat la multe manifestări ştiinţifice în: Japonia (2012); Italia (2010-2014); Elveţia (2013); Turcia (2010); Belgia (2012, 2014); Bulgaria (2012); Olanda (2012); Georgia (2012); Republica Moldova (2014); Serbia (2014); Danemarca (2014) şi Germania (2012, 2013, 2014, 2015).

A obţinut titlul de membru corespondent al Academiei Române în anul 1992 şi de membru plin al aceluiaşi for suprem al ştiinţei şi culturii din ţara noastră, Academia Română, în anul 2009. Datorită atenţiei multiple de care a beneficiat geografia universitară de la Suceava din partea academicianului Dan Bălteanu, precum şi pentru recunoaşterea întregii sale activităţi ştiinţifice şi profesionale, Senatul Universităţii Ştefan cel Mare i-a acordat, în semn de preţuire, titlul de Doctor Honoris Causa în anul 2003. De asemenea a mai obţinut titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universităţii Valahia, din Târgovişte, în anul 2009, pentru că în 1995 s-a alăturat echipei de formare a acestei tinere universităţi, dându-şi girul noii şcoli de geografie care încerca să se facă cunoscută şi respectată în lumea ştiinţifică unde, după cum se ştie, este atât de greu să pătrunzi. În calitate de membru al comitetelor de redacţie a numeroase reviste periodice de geografie, din ţară şi străinătate, a militat pentru restructurarea şi ridicarea conţinutului ştiinţific al acestora la nivelul cerinţelor europene, deziderate care se impuneau cu acuitate datorită marelui număr al revistelor de specialitate apărute în ţară după 1990.

Academicianul Dan Bălteanu s-a remarcat şi prin grija şi responsabilitatea cu care s-a dedicat formării şi îndrumării studenţilor, trezind în unii dintre ei dorinţa de a-i urma paşii şi deveni cadre didactice universitare sau cercetători ştiinţifici în diversele ramuri ale geografiei. La Universitatea din Bucureşti a reorganizat Cercul de geomorfologie şi a organizat sub egida acesteia şi a Institutului de Geografie al Academiei mai multe sesiuni de comunicări ştiinţifice ale geografilor masteranzi contribuind direct la orientarea spre cercetare şi comunicare a tinerilor cu aptitudini deosebite.

În acest sens, a condus mai multe lucrări de licenţă şi masterat la Universităţile din Târgovişte şi Bucureşti, a acordat permanent tinerilor îndrumări şi clarificări în problematica complexă a cursurilor pe care le-a susţinut precum şi asupra metodelor şi proceselor pe care trebuie să le urmeze în abordarea cercetării, acţiuni care au facilitat nu numai ataşamentul acestora faţă de profesor, dar şi încredere în demersurile pe care aceştia doreau să le urmeze. Toate aceste activităţi şi multe altele au fost orientate cu clarviziune spre dezvoltarea ştiinţelor geografice şi a instituţilor în care şi-a desfăşurat activitatea.

Urmare a recunoaşterii deosebitelor sale realizări ştiinţifice, profesorul Dan Bălteanu a primit: Premiul Academiei Române “Gheorghe Murgoci”, pentru lucrarea “Experimentul de teren în Geomorfologie”, Editura Academiei, 1983, Premiul “Simion Mehedinţi” al Academiei Române pentru lucrarea “România. Ariile naturale protejate” (2003). A fost distins cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler, în 2002; Doctor Honoris Causa, Universitatea Ştefan Cel Mare, Suceava (2003); Doctor Honoris Causa, Universitatea Valahia, Târgovişte (2009); Cetăţean de onoare al judeţului Mehedinţi. De-a lungul întregii sale cariere ştiinţifice i-au fost acordate numeroase diplome de onoare de către universităţile şi instituţile din ţară şi străinătate. Prodigioasa activitate profesional-ştiinţifică a academicianului, profesor universitar doctor Dan Bălteanu a condus la pătrunderea sa în elita geografilor şi a oamenilor de ştiinţă din România şi din străinătate.

Colegiul Naţional „Traian”, din Drobeta Turnu Severin, este mândru că a avut ca elev o asemenea personalitate, de prim rang, a şcolii româneşti de geografie, care reprezintă expresia vie a voinţei de a munci, neobosit, în folosul ştiinţei, dar şi al societăţii.

sursa:

Viorel Sahagia

http://www.cafeneauapolitica.ro