sâmbătă, 12 iulie 2025

Războiul care trebuia să fie un spectacol și s-a transformat într-o farsă globală

 



Israel a bombardat Iranul. Iranul a ripostat. Trump a aplaudat. Lumea s-a făcut că tremură.
Cam asta e povestea pe scurt.

Dacă te iei după titlurile din presă, ai zice că asistăm la o nouă „Armageddon” în Orientul Mijlociu. Dar dacă dai la o parte perdeaua de fum, ce rămâne? O farsă. Una periculoasă, dar tot farsă rămâne.

Planul de pe hârtie:

  1. Israel trebuia să distrugă infrastructura nucleară a Iranului.

  2. Să termine cu rachetele iraniene.

  3. Să pună capăt regimului de la Teheran.

  4. Iar America, cu Donald Trump în frunte, să se întoarcă pe tronul necontestat al Orientului.

Realitatea de pe teren:

  • Iranul a mutat materialele nucleare înainte de atac, ca un jucător de șah plictisit de începători.

  • Rachetele iraniene sunt tot acolo, numai bune de folosit la o nouă rundă de „negocieri”.

  • Regimul de la Teheran e mai stabil ca niciodată, iar oamenii ies pe străzi nu ca să protesteze, ci să susțină „rezistența”.

  • Israelul a rămas cu aplauzele din propriile cartiere, dar cu sistemele antirachetă epuizate și cu un miros tot mai pregnant de izolare internațională.

Și bomboana de pe colivă:

Colonelul Douglas Macgregor, fost consilier al Pentagonului, spune verde-n față: Donald Trump primește instrucțiuni de la Netanyahu. Da, ai citit bine. Adică SUA nu mai joacă nici măcar rolul principal. E doar un actor secundar în teatrul de păpuși de la Tel Aviv.

 Morala poveștii:

Nu e vorba aici despre securitate, pace mondială sau democrație. Nici măcar despre rachete și bombe.
E despre cine își aranjează mai bine piesele pe tabla de Monopoly a Orientului.

Israelul a vrut să joace rolul justițiarului suprem. Iranul a jucat rolul victimei bătrâne, dar cu pumnii strânși în buzunar. SUA? Ei bine, SUA a jucat rolul păpușii manevrate din spate.

Și, ca de obicei, lumea plătește factura. Petrol mai scump. Piețe agitate. Frică vândută la kilogram.

Dar, la final, întrebarea nu e cine a câștigat. 

Întrebarea reală e:
Cine o să piardă pacea?

de Claudiu Oteleanu

Niciun comentariu: