“Lumeee,
lumeeee! Vine circuuuul! Dresură specială, efecte pirotehnice, artiști
nemaipomeniți, numere unice, cum nu ați mai văzut! Accesul publicului
interzis!”
Probabil așa ar fi trebuit
să sune anunțul de prezentare a ceea ce a organizat INM cu ajutorul neprețuit
al prestidigitatorului-șef al BNR. Dar, cum e absurd să pui pe afiș că
spectacolul extraordinar, care va lăsa mască publicul, se va desfășura tocmai
fără public, l-au numit “seminarii de formare profesională”.
Pentru
neavizați, schităm un scurt istoric al reprezentației de gală, dirijată de
bagheta magistrală a acestui David Copperfield al finanțelor, din a cărei
mișcare nu puține lucruri au dispărut, în veritabile numere de magie,
lăsându-ne, de-a lungul vremii, cu gura căscată și cu găuri ireparabile:
1.
După
dispute de peste un an de zile între sistemul bancar, în frunte cu BNR, care
renunța la orice fel de pretenții și imagine, părăsindu-și presupusul rol de
arbitru, supraveghetor, factor de echilibru și toate celelalte titulaturi cu
care s-a auto-gărnisit această instituție (practic, dându-și arama pe față) –
pe de o parte și clienții băncilor (debitori) – pe de altă parte, este
promulgată, în sfârșit, legea dării în plată. Aspectele publice ale parcursului
acestei legi au avut momente greu de înțeles și acceptat. S-au vehiculat
scenarii apocaliptice, viziuni vecine cu schizofrenia, trollingul a scos la
suprafață caracterul mai mult decât îndoielnic al unor deontologi, din domeniul
dreptului, din media și din nenumărate alte domenii, până deunăzi departe de
orice bănuială. Țara era în flăcări. Guvernatorul Isărescu (intitulat Manole,
după scriptele unor vremuri cenușii, de tristă amintire, în care respectivul
domn a completat niște pagini negre – era arondat la Securitate și își turna
apropiații sub această titulatură) anunța dezastrul unei economii care, fără de
această lege, ar plesni de sănătate și de bună funcționare.
2.
Câteva
sute de persoane dau casa înapoi băncii, sau scapă de datoriile reziduale
rezultate în urma executării silite. Unele bănci acceptă să aplice legea, în
anumite cazuri, în restul cazurilor (câteva mii) se ajunge în instanță. De
acolo legea ajunge la CCR. Precizare: catastrofa națională prevestită de omul
considerat – în mod bizar – mintea cea mai lucidă din societatea românească (de
Manole e vorba, desigur) este în stadiul de cutremur prevestit de Mărmureanu,
celebrul cutremurolog care ne zguduia nervii și inteligența la fiecare apariție
la televizor. Adică nu se produce absolut deloc.
3.
CCR
validează legea, cu specificația că ar trebui judecate spețele respective sub
imperiul impreviziunii, mai exact în contextul în care contractele au fost
dezechilibrate, astfel încât nu mai pot fi onorate de debitori.
4.
Institutul
Național al Magistraturii (INM) anunța o serie de seminarii în care judecătorii
vor fi instruiți pe teme bancare. Carevasăzică, judecătorii nu prea știu cum să
judece anumite spețe din zona bancară, astfel încât INM le asigură instruire pe
acest domeniu. Nimic nelalocul lui până aici. În orice domeniu funcționează cu
succes programele de pregătire continuă, dezvoltarea profesională, învățarea.
Problemele și întrebările apar cu duiumul
când aflăm sub oblăduirea cui se desfășoară aceste seminarii. Pentru că ele
sunt organizate în tandem cu – ați ghicit! – BNR.
Preambul: BNR a mai organizat
astfel de seminarii, în momentele critice în care sistemul bancar, șarpele
crescut la sân, a mai fost deranjat în instanțe. Nu se știe prea bine ce s-o fi
întâmplat acolo, doar se bănuiește, întrucât s-au desfășurat cu ușile închise.
Cert e că, dupa acele seminarii, anumite lucruri care funcționau normal în
instanțe nu au mai funcționat. S-au luat decizii contrare, procesele colective
au fost sparte în procese individuale, practica a devenit tot mai neunitară.
Desigur, coincidență. Dovezi!, vor striga idolatrii (ne)plătiți ai marilor guru
ai finanțelor, gata să îi apere până în pânzele albe. Și nu sunt deloc puțini
acești ciraci. Sunt din gama celor care ar fi în stare să sară la bătaie dacă
insiști să le dai peste cap sistemul de valori bătut în cuie. Pentru ei, zborul
americanilor pe Lună este indubitabil, turnurile Gemene au fost dărâmate de Bin
Laden, iar în România s-au făcut progrese uriașe anticorupție.
Dar
nu despre respectivii e vorba. Cert este că BNR și-a mai pus în trecut amprenta
asupra modului în care spețele dintre bănci și clienți sunt tratate de
judecători. În ce direcție, este mai mult decât clar. Și este pe cale să o facă
din nou.
5.
Asociațiile
de Protecție a Consumatorilor fac front comun și cer să le fie acceptat accesul
la aceste seminarii, în numele transparenței. Debitorii sunt îngrijorați și
scârbiți. Deja-vu.
6. În mod nesperat, INM
permite prezența unor observatori din partea asociațiilor. Li se pune în vedere
că nu vor avea drept să vorbescă.
Este
ușor de intuit că INM a făcut acest lucru în disonanță cu vrerea BNR.
Secretomania și lipsa de transparență pe linie beneristă, de la Manole în jos,
frizează paranoia, frica de expunere în public a intențiilor respectivilor
fiind mai accentuată ca frica ielelor de lumina dimineții. Cine știe modul de
acțiune al acestor indivizi își dă seama ușor că nu au fost de acord cu
prezența “dușmanului” la planșa de război. Nu de aia se organizau seminariile,
ba din contră.
Cel mai probabil, INM a ținut la etichetă. Nu
a putut sări peste niște reguli elementare de bun simț – dacă nu chiar de
statut – și a fost nevoit să accepte cererea asociațiilor consumatorilor, cu
atât mai mult cu cât exista o promisiune de la seminariile trecute, cu privire
la transparență și prezentă, pe viitor.
Așa
că BNR a înghițit gălușca.
7.
Pe agendă tronează, la loc de cinste, ce subiect credeți?
– IMPREVIZIUNEA. Neglijent ascuns între teme puerile, de clasa
a IX-a Seral, precum “Ce sunt banii: cum sunt create și cum sunt distruși”,
este subiectul pentru care au fost chemați, de fapt, judecătorii. Asta îi roade
crunt pe beneriști și pe bancheri. Ușor-ușor, în instanțe, începe să se formeze
practica. Încep să se echilibreze contracte, să se împartă povara creditelor,
să se elimine comisioane abuzive. Să se șteargă datorii rămase dupa executarea
silită. Judecătorii încep să înțeleagă ce s-a întâmplat, în realitate, cu
aceste contracte otrăvite. Așa ceva este inacceptabil pentru camarila
manolesciana. Stați așa, că vă zicem noi
cum e cu impreviziunea!
8. În mod logic, formatorii
sunt oameni de casă ai sistemului bancar, beneriști cu acte în regulă, dintre
care unii foști funcționari tocmai în băncile vizate, parteneri în case de
avocatură asociate cu băncile, Bogdan Stănescu (no comment).
9. Începe seminarul. Deși
aparent jenați de prezența reprezentanților consumatorilor, “formatorii” se
dezlănțuie. Fac tot posibilul să convingă audiența că debitorii sunt de vina
pentru tot ce se întâmplă. Elitele (adică ei, desigur) nu pot fi trase la
răspundere. Judecătorii sunt invitați,
fără ocoliș, să treacă de partea “corectă” a baricadei. Iar care poate fi
partea corectă, dacă nu cea a elitelor care duc mai departe, în cârcă, soarta
și dezvoltarea tării, și nu cea a unor coate-goale, care au luat bani ca
proștii că să cheltuie cu nemiluita, fără să aibă pic de educație financiară?
Atmosfera
devine irespirabilă. Greața pluteste în aer. Observatorii nu mai tolerează,
ripostează la toată această mascaradă insuportabilă, apoi pleacă, în semn de
protest.
Imediat dupa plecarea acestora, elitele pun
capăt regiei penibile și anunță terminarea “seminarului” cu câteva ore mai
devreme față de agendă. Mergătorii pe sârmă, înghițitorii de flăcări și
mazilitorii de debitori nu au apucat să mai presteze.
10.
BNR anunță INM că renunță
la celelalte seminarii, organizate la Sinaia. La hotelul BNR!
Short-long story, cam asta ar fi povestea
circului făcut de cea mai prestigioasă instituție a tării, BNR. Nu vă obosiți să căutați amănunte în presă,
nu veți găsi. Mașinăria de propagandă de tip pupincuristoid dezvoltată de
întâiul meșter al tării a funcționat și de data aceasta: a tăcut.
Informațiile de acest tip nu vor ajunge la publicul larg, oricum neinteresat de
fața reală a lucrurilor. Manole va rămâne în continuare o lumina, un
călăuzitor, un salvator pe perioade de criză și câte și mai câte. Nimic nou
aici.
Nimic nou nici pentru debitori, asociații,
avocați implicați în luptă această surdă, de-a șoarecele și pisica, dusă de
ceva vreme între cele două tabere. Doar un episod intermediar, sfârșit, de data
aceasta, prost pentru elite, care au clacat jalnic.
O
victorie de etapă, totuși, mai mult decât binevenită, și surpriza furnizată de
INM, prin acceptarea prezenței asociațiilor.
Nou
ar trebui să fie, în schimb, pentru judecători.
Indivizii care au trântit șandramaua chiar
sub ochii lor nu pot fi formatori. Nu pot trasa direcții, nu pot aduce
informație, nu pot prezenta adevarul.
Nu
pot face asta, pur și simplu.
Când doi ani de zile militezi înverșunat
împotriva unor principii de drept, mestecând fără noimă ceea ce primești de la
Manole, cu titlu de adevăr absolut, când te faci de răs prin televiziuni și
articole, când te înregimentezi într-o armată de indivizi care s-au debarasat
fără jenă de orice decență pentru a susține nici-ei-nu-știu-ce, nu poti fi
formator. Culmea!, chiar pe subiectul pe care l-ai propovăduit în mod deșanțat,
până la obsesie. Când deții mai multe funcții la stat ca numărul de la pantof,
nedând semne de performanță în absolut niciuna, nu poți fi formator, doar pe
considerentul că una din aceste funcții este la BNR (era aproape imposibil să
nu “lucreze” și acolo, omul având, probabil, tot atâtea funcții câte instituții
are statul român). Când nu mai prezinți încredere ca instituție, decât în ochii
maselor ignorante, ratând an de an obiective importante, având în spate o
istorie mai mult decât dubioasă, cu vreo douăzeci de bănci falimentate, când
conducătorul este fost securist cu acte în regulă, nu poți furniza formatori.
Nu ai de unde. Nu ai cum să faci asta.
Când vii în fața unor
judecători, să îi înveți, te prezinți într-un fel anume sau nu te mai prezinți
deloc. Asta trebuie înțeles în urma acestui circ. De sperat că judecătorii au
înțeles exact ce s-a întâmplat acolo. Că au înțeles cine e și ce vrea exact
acest Manole.
Sursa Publică în:
- De Ioan Robu - Apr
12, 20170
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu