Haosul
Creativ
O Paradigmă a Inovației
În vastitatea cosmosului interior,
ordinea și dezordinea dansează într-o simbioză paradoxală.
Un studiu recent
realizat de cercetătorii de la Universitatea din Minnesota ne aduce o lumină
nouă asupra acestui dans, sugerând că mediile saturate cu lucruri pot stimula
creativitatea.
Într-un experiment inovator, participanții au fost provocați să
găsească noi modalități de a folosi o minge de ping-pong. Unii dintre ei au
fost izolați într-o cameră ordonată, în timp ce alții au petrecut timp într-o
cameră dezordonată. Rezultatul a fost surprinzător: ambele grupuri au avut
același număr de idei, dar cele mai originale au venit din haosul camerei
dezordonate.
Asemenea frunzelor purtate de vânt,
aceste idei au plutit liber, nesupuse unor constrângeri rigide. Totul pare să
indice că un pic de confuzie în jurul nostru ne amintește că lumea nu este atât
de bine structurată și precisă.
Încălcarea regulilor și gândirea diferită nu
sunt atât de rele, ci dimpotrivă, ele pot deschide porți către noi orizonturi.
Creierul nostru, liber de închistarea ordinii, este capabil să facă noi
asociații și să dezvolte idei neconvenționale, asemenea unui sculptor care
modelează forme dintr-un bloc de marmură brută.
Nietzsche, în viziunea sa profundă,
a exprimat acest concept sublim: "Trebuie să ai în tine încă haos, spre-a
da născare unei stele dansatoare." Această afirmație rezumă esența
haosului creativ. Din dezordine se naște frumusețea neașteptată, din confuzie
se naște claritatea inovatoare.
Pe de altă parte, ordinea are și ea
un rol esențial în modelarea comportamentului uman.
Într-un alt experiment,
participanții au fost invitați să completeze un chestionar în camere ordonate
și dezordonate. La final, li s-a cerut să contribuie la un proiect de caritate
și să aleagă între un măr și un desert.
Cei din camerele ordonate au donat mai
mulți bani și au ales mărul, confirmând relația dintre ordine, comportament
altruist și aderarea la valori etice.
Ce
Este Dezordinea Creativă?
Dar să ne întoarcem la Haosul Creativ.
Dacă vi se face vreodată observație pentru câteva dosare sau hârtii
împrăștiate pe birou, le puteți răspunde: nu este un birou dezordonat, este
creativ.
Un exemplu elocvent este biroul lui Albert Einstein, mereu plin de
cărți, documente și hârtii. Einstein, un titan al gândirii, ne sugerează că un
birou aglomerat poate fi un semn al unei minți aglomerate. Dacă un birou gol
este un semn de?
Dezordinea indică doar că există
priorități diferite. Einstein, Twain și mulți alți genii creatoare au lucrat în
medii de dezordine aparentă, dar pline de stimuli intelectuali. Aceste
personalități apreciază spontaneitatea și sunt capabile să înțeleagă întreaga
imagine, fără a se îngrijora de detalii.
Ei preferă să-și investească timpul în
explorări intelectuale decât în organizarea meticuloasă a spațiului lor de
lucru.
Haosul
Organizator al Creativității
Ordonarea Haosului (și dezordonarea
ordinii) este o sarcină ce aparține creativității. A fi dezordonat s-ar putea
asemăna cu capacitatea de a accepta complexitatea și de a o descifra, dar doar
cei cu talent ies din ea stabilind noi conexiuni și creând noi forme. Haosul
este doar o ordine care așteaptă să fie descifrată, cum spunea Saramago.
Un lucru este sigur: excesul de
ordine și un mediu monoton ucid creativitatea.
Prea multe birouri, unde oamenii
își petrec multe ore din viață, par a fi concepute pentru a elimina orice
scânteie creativă.
Construirea unor spații care să ajute creativitatea, în care
oamenii se pot simți "autorizați" să îndrăznească să se abată de la
reguli, să încerce soluții inovatoare și neașteptate, este esențială.
Acest articol nu pretinde a fi un
imn dedicat dezordinii, ci o recunoaștere a faptului că ordinea și haosul, deși
aparent opuse, coabitează în mod armonios în spațiul creativității umane.
Cheia
este să găsim acel echilibru subtil, acea ordine haotică sau haos organizat,
care să ne permită să ne dezvoltăm întregul potențial.
