Rasfoind EGOCENTRIC volumul doi:
............
Revenind însă la momentul actual, poate doar tristețea mai poate fi
elementul comun dintre barul indonezian – probabil închis din cauză de COVID – și
volumul de versuri Egocentric doi
– bacovian, prin definiție.
Nu întâmplător am adus vorba despre Radio
UNU. Iată că după aproape douăzeci și opt de ani de la prima emisie, pe
68,24 Mhz, la Brașov, fiind primul post de radio privat din Brașov, am reușit,
cu ajutorul celor care au fost întotdeauna, dacă nu cu trupul, cu tot sufletul,
alături de acest – hai să-i spunem brand – să urnim proiectul Radio UNU, on line.
E pandemie, prin urmare, e la modă, deci, … www.radiounu.ro.
Din fosta echipă, unii dintre noi s-au dus. M-am gândit de
multe ori la ei. Am aprins câte o lumânare, dar, din păcate, tot ce mai putem
face azi este să ne amintim de ei și poate că o parte din suferința ce rezidă
din versurile volumului doi, din trilogia Egocentric, să ne frăgezească, măcar puțin egoul, și să ne facă să
realizăm cât de scurtă este viața.
Ioana Goșman, Mihaela Popa, Lucian Dobrin, Marius Coca, DJ Remus, Nicolae Ioniță, Elena Cristian, Anton Chivu, Călin Armașu,
George Jipa, sunt nume care pentru mulți au însemnat ceva, la un
moment dat.
Cu timpul, însă, încet, încet, i-am uitat, și doar memoria tiparului va
face posibilă, în timp, comerorarea lor.
Egocentric, volumul doi, nu este despre radio, ci este despre suferință și sacrificiu.
Egocentric, volumul doi, nu are de-a face cu media sau cu ce se întâmplă astăzi
în media, ci este un volum de versuri vii – Cristian Vieru –, mai bine zis, te vor face să simți viața, cititorule!
O legatură, totuși există!
O legătură, între cei care au fost și s-au implicat în „proiectul vieții lor” (Radio UNU, pentru Mihaela Popa, sigur a fost) iar acum nu mai sunt și
subsemnatul, evident există.
Toți am crezut în ceva, la un moment dat și împreună, am reușit să zidim o
bucățică din Cetate.
Volumul doi, din trilogia Egocentric,
îl dedic lor, celor ce-au fost, în perioada aceea, relativ scurtă, dar vie, și
foarte frumoasă, alături de mine, în proiectul Radio UNU, și acum nu mai sunt.
Le dedic acest volum, din toată inima, și poate, parcurgând versurile și,
odată cu ele și grafica suprarealistă, cititorule, o să-ți amintești și de
ei.
Pe Călin Nițu, graficianul
și ilustratorul volumului de față, l-am întrebat despre Egocentric volumul doi:
- De ce suprarealism?
Mi-a răspuns… sec:
- O să vezi în volumul trei!
.......................................................................
Prefata de Claudiu Oteleanu
Cere detalii pe
egocentricpoezii@gmail.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu