Anularea formelor de executare silita urmare a prescrierii dreptului de a cere executarea silita a unui contract de credit bancar.

ROMANIA        JUDECATORIA CAMPENI  Dosar nr. …/203/2014

Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe contestator contestatoarea P A M, domiciliata in comuna Salciua, sat Sub Piatra nr…, jud. Alba, cu sediul procesual ales la Cabinet avocat A M din Cluj-Napoca, str. O G, nr. …, ap. …, judet Cluj in contradictoriu cu intimata SC B SA cu sediul in Bucuresti, B-dul. D P, nr. .., sector 2 avand ca obiect contestatia la executare.

La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta pentru contestatoare mandatarul acesteia, avocat S A, lipsa fiind partile.

Procedura legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier dupa care:

Se constata depuse la dosar prin biroul registratura al instantei, inscrisurile solicitate Societatii Profesionale de Executori Judecatoresti Asociati H R N si P I A.

Mandatarul contestatoarei depune la dosar dovada achitarii sumei de 53 lei.

Mandatarul contestatoarei, referitor la exceptiile invocate apreciaza ca se impune unirea acestora cu fondul, urmand a fi dovedite prin probe comune fondului.

Instanta uneste exceptiile cu fondul apreciind ca se impune a fi dovedite prin probe comune fondului.

Mandatarul contestatoarei arata ca nu mai exista alte solicitari in probatiune, motiv pentru care instanta in deliberare constata faza cercetarii procesului, ca fiind incheiata, acordand cuvantul pentru dezbaterea in fond a cauzei.

Mandatarul contestatoarei in ceea ce priveste exceptia tardivitatii introducerii actiunii, solicita respingerea acesteia, apreciind ca actiunea a fost inregistrata in termenele prevazute de lege. In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Biroului Executorului Judecatoresc, arata ca lasa la aprecierea instantei. Cat priveste fondul cauzei solicita admiterea contestatiei asa cum a fost formulata, in sensul de a dispune desfiintarea titlului executoriu, anularea executarii silite si a tuturor actelor de executare efectuate in dosar executional nr. …/A/2014, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata. Solicita instantei sa aiba in vedere faptul ca intre parti a fost incheiat un contract de credit pentru emiterea cardului, in lei, iar in termen de peste cinci ani intimata a solicitat executarea silita a contractului de credit si in consecinta a contestatoarei, motiv pentru care invoca dispozitiile art. 6 din Decretul 167/10.04.1958, privitor la prescriptia extinctiva, apreciind ca a fost indeplinit termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de lege. De asemenea apreciaza aceasta creanta ca fiind certa, lichida si exigibila.

Fata de aceste considerente, instanta declara inchisa faza dezbaterilor in fond a cauzei, urmand sa dispuna pe baza inscrisurilor existente, care constituie probe la dosar.

INSTANTA

Sub dosar nr. …./203/2014, s-a inregistrat contestatia la executare formulata de debitoarea P A M, in contradictoriu cu creditoarea SC B SA, solicitand ca prin hotararea judecatoreasca:

-  In principal, constatarea ca prescris a dreptului de a cere executarea silita in baza Contractului de credit nr………/21.07.2008, in temeiul art. 706 al. 1 C. pr. Civ. si pe cale de consecinta, desfiintarea titlului executoriu, anularea executarii silite si a tuturor actelor de executare efectuate in dosar executional nr. …/A/2014, in temeiul art. 703 C. pr. Civ;

-  In subsidiar, admiterea contestatiei la executare, anularea titlului executoriu si a tuturor actelor de executare efectuate in cadrul dosarului executional nr. …/A/2014 pentru indepelinirea conditiilor prevazute de art. 662 C. pr. Civ;

-  Sa fie obligata creditoarea SC B SA la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu.

In motivare arata ca, solicita instantei sa constate ca fiind prescris dreptul creditoarei SC B SA de a solicita executarea silita in baza Contractului de credit nr. …… din data de 21.07.2008 si pe cale de consecinta sa dispuna desfiintarea titlului executoriu, anularea executarii silite si a tuturor actelor de executare din dosar executional nr. …./A/2014, in temeiul art. 703 C. pr. Civ.

La data de 21.07.2008, intre contestatoare si SC B SA a fost incheiat Contractul de credit nr. ……. pentru emiterea cardului in lei A E G . Limita de credit a fost de 1.000,00 lei.

La data de 19.06.2014, SC B SA a solicitat executarea silita a contractului de credit, respectiv intr-o perioada mai indelungata de 5 ani de la incheierea actului.

Potrivit art. 6 din Decretul 167/10.04.1958 privitor la prescriptia extinctiva prevede ca “Dreptul de a cere executarea silita in temeiul oricarui titlu executor se prescrie prin implinirea unui termen de 3 ani”. Aceasta prevedere a fost preluata si de Noul Cod de procedura civila, art. 705 al. 1, potrivit caruia: “Dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani.”

Avand in vedere ca in aceasta perioada de timp, creditoarea nu a intrepins niciun demers care sa duca la intreruperea cursului prescriptiei, solicita instantei sa constate ca dreptul creditoarei de a cere executarea silita este prescris.

In conformitate cu prevederile art. 706 al. 2 C. pr. Civ. “Prescriptia stinge dreptul de a obtine executarea silita si orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie”.

In concluzie, odata cu implinirea termenului de prescriptie, titlul executoriu si-a pierdut puterea executorie, iar creditoarea si-a pierdut dreptul de a cere executarea silita a contestatoarei in baza contractului de credit …… din data de 17.07.2008.

Avand in vedere ca potrivit art. 631 al. 1 C. pr. Civ. executarea silita se poate face numai in temeiul unui titlu executoriu si ca in dosarul executional nr. …/A/2014 executarea silita a inceput in baza unui titlu care nu avea putere executorie, solicita sa se constate ca titlul executoriu a fost desfiintat si ca potrivit art. 642 C. pr. Civ. “Daca s-a desfiintat titlu executoriu, toate actele de executare in baza acestuia sunt desfiintate de drept”.

De asemenea, potrivit art. 703 C. pr. Civ. “Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum şi a actelor de executare subsecvente”.

In baza celor expuse mai sus, solicita sa se constate ca fiind prescris dreptul creditoarei de a obtine executarea silita impotriva contestatoarei si sa desfiinteze toate actele efectuate in baza titlului executoriu prescris.

In subsidiar, solicita anularea titlului executoriu si a tuturor actelor de executare efectuate in cadrul dosarului executional nr. …../A/2014 pentru neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 662 C. pr. Civ. si pentru ca titlul executoriu contine clauze abuzive.

Potrivit documentelor comunicate de executorul judecatoresc, respectiv: somatie, instiintare privind masura popririi, incheierea nr. 2 pentru stabilirea cheltuielilor de executare silita si incheierea civila nr. …./14.07.2014, executarea silita a fost efectuata in baza titlului executoriu reprezentat prin Contractul de credit nr. …., insa precizeaza expres instantei ca nu a semnat niciodata un astfel de contract cu SC B SA.

Contractul de credit semnat la data de 21.07.2008 are nr. ….. si nu …….. In sprijinul afirmatiei sale, solicita instantei sa puna in vedere creditoarei sa depuna contractul de credit in oridinal.

De asemenea, aduce in atentia instantei faptul ca Executorul Judecatoresc a semnat pentru conformitate cu originalul copia contractului de credit care ne-a fost transmisa odata cu documentele amintite mai sus.

Contractul de credit nu indeplineste criteriile prevazute de art. 662 C. pr. Civ. pentru a putea fi pus in executare silita. Potrivit art 662 “Executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila.”

Creanta este certa cand existenta ei neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu.

Creanta nu este certa deoarece existenta ei neindoielnica nu rezulta din titlul executoriu Contractul de credit ……../21.07.2008.

Contractul de credit a fost incheiat pentru suma de 1.000,00 lei, insa executarea silita a fost inceputa pentru o suma de cel putin 10 ori mai mare, fara ca in contractul de credit sa fie stipulata o astfel de suma, fata ca incheierea de incuviintare sa cuprinda modalitatea prin care s-a ajuns la aceasta suma, care este debit neachitat, care a fost scadenta acestuia, care sunt sumele care reprezinta dobanda sau alte comisioane.

Asadar, creanta in virtutea careia s-a inceput executarea silita, nu este certa.

Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat sau cand titlul executoriu contine elementele care permit stabilirea lui.

Creanta nu este lichida deoarece obiectul ei nu este determinat prin titlul executoriu si nici nu exista elemente care permit stabilirea lui.

Arata ca contractul de credit a fost incheiat pentru suma de 1.000,00 lei, din care au fost achitate niste sume de bani, iar executarea silita a fost inceputa pentru suma de 11.474,01. Aceasta suma a sost stabilita in mod discretionar de creditoare deoarece titlul executoriu nu este insotit de nicio anexa cu privire la detalierea modalitatii de stabilire a dobanzilor sau a comisioanelor.

Asadar, creanta nu este lichida.

Creanta este exigibila daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau aceasta este decazut din beneficiul termenului de plata. Considera ca acest contract contine clauze abuzive conf. Legii 193/2000 si OUG 50/2010.

Invoca dispozitiile art. 3.11 “Banca are dreptul se retina cu propritate, din conturile de cord, contravaloarea comisioanelor, taxele bancare, dobanzilor si a oricaror sume datorate, fara o avertizare prealabila, pana la acoperirea debitelor respective” art. 3.12 “Banca poate percepe urmatoarele tipuri de comisioane”(…)- nu sunt specificate sumele pentru fiecare tip de comision, acestea fiind stabilite unilateral si discretional de creditare, art. 3.14 “Dabanda la credit se calculeaza in functie de soldul zilnic defalcat pe componente si nivelul ratei zilnice a dobanzilor aferente perioadei de calcul. (..)” – nu este specificata rata dabanzii.

Cap. 4 art.5.1. Banca are urmatoarele drepturi

c) “sa modifice dobanda, cat si orice alte taxe, comisioane, costuri mentionate in Contract sau sa introduca noi taxe, comisioane, costuri in functie de evolutia pietei de financiare si de politica de preturi a bancii. Anuntarea acestor modificari si intrarea a noilor valori se va efectua prin afisare in Unitatile Bancii si prin extrasul de cont sau alta modalitate de informare individuala aleasa de Banca, Clientul acceptand prin prezenta orice astfel de modalitate de informare.”

Potrivit art. 703 C. pr. Civ. “Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage nulitatea actului nelegal precum si a actelor de executare subsecvente, dispozitiile art. 174 si urmatoarele fiind aplicabile in mod corespunzator.”

Dat fiind faptul ca nu a fost respectata obligatia instituita de legiuitor, in sarcina creditorului, obligatia esentiala inainte de demararea procedurilor de executare silita, considera ca au fost incalcate dispozitiile privitoaree la executarea silita, motiv pentru care solicita sa anuleze insasi executarea silita precum si toate actele de executare.

Obligarea creditoarei SC B SA la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu.

In temeiul art. 411 alin 1 pct 2 solicita judecata si in eventuala lipsa de la dezbateri.

A solicitat sa i se puna in vedere Societatii Civile Profesionale de Executori Judecatoresti Asociatia HRN si PIA, sa depuna in fotocopie intreg dosarul executional si sa i se puna in vedere creditoarei sa depuna intreg Contractul de credit in original si toate extrasele de cont.

Intimata – creditoarea SC B SA a depus intampinare prin care a solicitat respingerea ca neintemeiata a contestatiei. A invocat exceptia tardivitatii introducerii actiunii, avan in vedere faptul ca, contestatorul a formulat contestatia impotriva titlului executoriu insusi.

Pe cale de consecinta, avand in vedere termenul pentru promovarea contestatiei la executare de 15 zile, prev. de disp. Art. 401 C. pr. Civ., a solicitat sa se admita exceptia invocata si sa se respinga contestatia ca tardiv introdusa, cu privire la toate actele de procedura necontestate in termenul invocat anterior. Prin prezenta cerere se contesta executarea silita insasi, situatie in care termenul se socoteste de la data cand debitorul a primit somatia.

Avand in vedere acestea, considera ca instanta de judecata trebuie sa solutioneze prezenta contestatiei exlusiv cu privire la actele contestate in termen, iar cu privire la celelalte solicitari, sa se constate ca acestea sunt introduse peste termenul legal.

A invocat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a BEJ. Opineaza ca in cadrul contestatiei la executare, calitate procesuala au partile implicate in raportul executional: creditorul si debitorul, nu si organul de executare silita, cu atat mai mult forma juridica in care isi desfasoara activitatea (biroul).

Potrivit art. 41 si 45 din Statutul Executorilor Judecatoresti, Biroul nu este persoana juridica, iar patrimoniul biroului executorului judecatoresc are regimul juridic al bunurilor afectate exercitarii profesiei executorului judecatoresc.

Asadar, potrivit disp. Art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, executorul judecatoresc este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public, iar potrivit disp. Art. 7 alin.1 lit.a din aceeasi lege executorul judecatoresc are atributia de a pune in executare dispozitiile cu caracter civil din titlurile executorii.

De asemenea, disp. Art. 57 si 58 din Legea nr. 188/2000 prevad ca actele executorilor judecatoresti sunt supuse, in conditiile legii, controlului instantelor judecatoresti competente, cei interesati sau vatamati prin actele de executare putand formula contestatii la executare, in conditiile prevazute de C. pr. Civ.

In acest context, avand in vedere ca rolul executorului judecatoresc este acela de a indeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte intr-o actiune in fata instantei judecatoresti cu privire la actele de executare indeplinite in exercitarea atributiilor de serviciu, calitate procesuala activa si pasiva in cadrul unei contestatii la executare avand doar partile interesate sau vatamate prin actul de executare intocmit in cadrul unui dosar de executare.

Fata de sustinerile contestatorului cu privire la cuantumul datoriei ce o reclama in baza titlului executoriu face urmatoarele precizari:

In data de 04/05/2010, banca a procedat la declansarea exigibila anticipata a creditului. La aceasta data s-a declansat procedura de executare silita impotriva debitoarei I A M prin executorul bancar D (fosta M) F I.

Sumele restante inregistrate de catre imprumutat, calculate de la data incheierii contractului de emitere a cardului de credit, 21/07/2008 si pana la data de 04/05/2010 sunt prezente intr-un tabel anexa.

In conditiile impuse de adoptarea Legii 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiar nebancare, acestea sunt nevoite sa continue procedura de executare silita in dosarele aflate in derulare prin relocarea acestora birourilor de executori judecatoresti. Precizeaza faptul ca executarea silita continua, acest incident procedural nefiind cauza de suspendare sau de incetare a executarilor silite aflate in curs.

In consecinta, incepand cu 19 martie 2012, conturile executorilor bancari in care debitorii, angajatorii sau bancile efectuau transferuri, in urma actiunilor de executare silita, au fost inchise, sau blocate atat la creditare cat si la debitare, iar sumele transferate de catre tertii popriti dupa aceasta data, au fost returnate platitorului. Dosarul de executare al debitoarei a fost alocat in data de 24/06/2014 la biroul executorilor judecatoresti P I A pentru a continua procedurile de executare silita.

La suma totala in valoare de 11.837,54 RON se adauga dobanzi si comisioane conform clauzelor contractuale. Totodata la aceasta suma se vor adauga cheltuieli de executare avansate de Creditoare in valoare de 271,00 RON si de asemenea, alte cheltuieli ocazionate in procesul de executare silita efectuate de catre Biroul Executorului Judecatoresc P I A.

Mentioneaza ca formula de calcul a sumei minime de plata conform contractului de emitere a cardului, – respectiv art. 2 “definirea termenilor utilizati” – este urmatoarea:

Suma minima de plata = Datoria instituita la finele perioadei de calcul care trebuie achitata de imprumutat, cel mai tarziu la scadenta si care este comunicata imprumutatului prin extrasul de cont. Ea este formata din:

a) 2,5% din soldul lunar care include operatiunile cu cardul realizate in perioada de calcul, taxele, comisioanele si dobanzilor aferente;

b) Creditul restant daca este cazul;

c) Depasirea de limita, daca este cazul;

«Credit restant» = suma minima de plata sau parte a acesteia neachitata la scadenta.

Precizeaza faptul ca pentru acest tip de produs, conform art. 3 “Conditii generale de utilizare a cardurilor A E G ”, punctul 3.12 din contractul de emitere a cardului de credit nr. ………./21.07.2008 s-au aplicat urmatoarele tipuri de comisioane:

-          Comision retragere numerar;

-          Comision de administrare anuale card in valoare de 40 ron iar incepand din data de 08/08/2010 acesta este in valoare de 35 ron;

-          Comision de plata intarziere in valoare de 35,00 ron, acestea se percepe in urmatoarele situatii:

-          Sumele  achitate nu respecta termenul scadent (sunt in afara perioadei de plata)

-          Nu se efectueaza nicio depunere in intervalul de plata lunar mentionat in extras.

Comisionul de depasire a limitei de credit reprezinta 5% din suma care depaseste limita de credit.

Precizeaza ca formula de calcul a dobanzii conform contractului de emitere a cardului – respctiv art. 3, punctul 3.14 – este urmatoarea: «Dobanda la credit se calculeaza in functie de soldul zilnic, defalcat pe componente (plati, retrageri de numerar, taxe si comisioane) si nivelul ratei zilnice a dobanzii aferente perioadei de calcul. Dobanda se calculeaza zilnic, conform urmatoarei formule: Suma produselor din cuantumul fiecarei componente a soldului zilnic si rata zilnica a dobanzii valabila in ziua respectiva. Rata zilnica a dobanzii este calculata ca raport intre rata anuala si 360 zile». Mentioneaza faptul ca taxele si comisioanele percepute produselor de creditare sunt afisate in fiecare unitare B, cat si pe pagina web www.B.ro; de asemenea pentru cardurile A E G au existat intotdeauna in sucursale brosuri care le erau inmanate clientilor pentru a face mai usoara utilizarea unui card de credit. Aceste brosuri contin toate taxele si comisioanele percepute de banca.

Avand in vedere aceste astepecte, toate costurile si conditiile contractuale au fost aduse la cunostinta clientei inca de la momentul incheierii contractului de credit, iar aceasta a avut posibilitatea reala de a lua la cunostinta despre existenta clauzelor contractuale pe care acum le califica drept abuzive.

In acest sens, anterior semnarii sontractului de credit debitoarea I A M, a putut consulta clauzele acestuia, a avut posibilitatea de a analiza si studia cu atentie fiecare dintre clauze, pentru a aprecia daca acestea corespund sau nu intereselor sale, sau, dimpotriva, incalca aceste interese. De asemenea, reclamantul a beneficiat de consultanta cu privire la aspectele neclare din contract anterior semnarii acestuia, astfel incat sa isi poata exprima un consimtamant in deplina cunostinta de cauza. Aceasta este practica bancara obisnuita si a fost respectata si de catre B la incheierea fiecarui contract de credit, indiferent de tipul acestuia si indiferent de consumator.

In situatia in care debitoarea I AM, ar fi ajuns la concluzia ca unele dintre clauzele criticate nu corespund intereselor sau drepturilor acesteia, ar fi putut opta pentru a nu incheia contractul de credit, realizandu-si obiectivele si necesitatile de creditare fie prin intermediul altor produse de acelasi gen pe care le oferea B la acel moment, fie de la institutii bancare care ar fi putut, din perspectiva domniei sale sa vina mai mult in intampinarea nevoilor.

Astfel, debitoarea I AM a avut posibilitatea reala, concreta, de a lua cunostiinta despre fiecare dintre clauzele si costurile cu privire la care ar fi avut nelamuriri sau dubii. Prin a avea posibilitatea reala de a cunoaste conditiile contractuale la momentul incheiereii contractului, trebuie sa se inteleaga faptul ca acest client a avut la dispozitie elemente necesare pentru a cunoaste costurile si conditiile contractuale, indiferent daca, in concret, a valorificat sau nu aceste conditii.

Precizarea ca niciuna dintre clauzele contractuale nu obliga pe consumator la suportarea unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului.

Mentionam ca prin semnarea contractului de credit pentru emiterea cardului in lei A E G imprumutatul confirma ca: “Am fost pe deplin informat cu privire la nevelul taxelor, comisioanelor, dobanzilor si cu modalitatea de comunicare a eventualelor modificari ale acestora, prin afisare la sediile bancii precum si asupra clauzelor contractuale si le accept.”

Arata ca dupa semnarea contractului debitoarea I AM se putea razgandi si refuza acest produs de creditare, fiind necesar sa completeze in acest sens un formular de inchidere a contului. Desi ii erau cunoscute toate aceste aspecte, debitoarea I AM a intrat in posesia cardului de credit si a utilizat intreaga limita de credit pentru retrageri de numerar si tranzactii la comercianti.

Astfel, soldul debitor al cardului A E G nr. …………../21.07.2008 s-a majorat prin inregistrarea comisioanelor de retragere, a dobanzilor aplicate limitei de credit utilizate, a comisioanelor de plata intarziata si a comisioanelor de depasire limita de credit.

Mai mult, la adresa de corespondenta a debitoarei I A M, B a expediat lunar extrase de cont care contin toate tranzactiile, taxele percepute pe contul aferent cardului de credit si numerele de telefon de contact al serviciului Relatii Clienti, de unde acesata ar fi putut solicita oricand informatii suplimentare.

Referitor la termenul de prescriptie invocat de contestator, invedereaza ca in opinia lor acesta trebuia calculat de la momentul declararii anticipate a creditului, si nu de la momentul presupus de contestator, deoarece datoria devenit scadenta in acel moment si nu asa cum sugereaza contestatorul.

Exigibilitatea anticipata a creditului este declarata in situatia in care exista intarzieri mai mari de 90 de zile la plata obligatiilor asumate prin semnarea contractului, in conformitate cu dispozitiile art. 8.3. din contractul de credit.

Solicita sa se aiba in vedere ca declararea exigibilitatii anticipate a creditului se face dupa 90 de zile de intarziere, dar dispozitiile sus aratate nu impun o perioada maximala a acestei actiuni, tocmai pentru a proteja interesul debitorului nostru, acesta variind de la o persoana la alta, in functie de nevoile si situatiile financiare a fiecaruia. Banca declara exigibilitatea anticipata a creditului, abia in momentul cand observa ca nu mai exista nici o posibilitate reala de recuperare a datoriei in mod amiabil, cand au fost epuizate toate optiunile posibile in situatia data.

Cu privire la titlul executoriu, invedereaza ca art. 12.3. teza I din contractul de credit de consum este consemnat; “In temeiul legii bancare prezentul contract de credit precum si contractul de garantie reala sa/si persoanele constituite in scopul garantarii creditului sunt titluri executorii”; in art. 120 din OUG 99/2006 prevede: “Contractele de credit, inclusiv contractele de garantie reala sau personala, incheiate de o institutie de credit constituie titluri executorii”, iar art. 374¹ din C. pr. Civ. prevede: inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investire cu formula executorie. Corelativ, art. 376 C. pr. Civ., stabileste caracterul de exceptie al investirii cu formula executorie, numai pentru cazurile anume prevazute de lege, fiind astfel aplicate gresit si dispozitiile art. 376 din C. pr. Civ.. Mentionam de la dispozitiile art 120 din OUG 99/2006, partile nu pot deroga si nici nu pot tranzactiona, intrucat conferirea calitatii de titlu executoriu, unui inscris, este un atribut al puterii legiuitoare. Astfel, textul consemnat in teza II a art. 12.3. din Contractul de credit de consum, nu poate produce efectele juridice urmarite de parti.

Referitor la lipsa de certitudine a creantei, ce a fost invederata de contestator, intelege sa invoce, dispozitiile art 373¹ C. pr. Civ., coroborate cu prevederile art. 371² C. pr. Civ. din care reiese fara echivoc ca creanta ce rezulta dintr-un titlu executoriu, contract de credit, indeplineste caracterul cert rezultand din titlul executoriu, atata timp cat instanta de executare a incuviintat executarea silita, si mai mult, chiar daca pentru aflarea acesteia sunt necesare calcule matematice, acestea pot fi aduse la indeplinire de organul de executare. Conform art. 379¹ alineat 4 – “creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanate de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin acesta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala”, caracterul lichid rezida din acelasi titlu executoriu, atata timp cat obiectul este determinat continand elemente ce-l pot stabili si cel exigibil atata timp cat s-a declarat exigibilitatea anticipata, in conditiile prestabilite in acest titlu executoriu, ce este constituit de acelasi contract de credit. Conform art. 628 alineat 2 C. pr. Civ., in cazul in care prin titlu executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuntumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecatoresc, potrivit legii.

Privitor la clauzele pe care contestatorul le considera a fi abuzive, invedereaza ca, atata vreme cat acesta  a formulat cerere de acordare credit, a deschis cont la banca pentru derularea creditului si a si platit cateva rate conform graficului de rambursare, acest contract este semnat de contestator pe fiecare pagina, deci de aici se poate concluziona ca acesta a citit contractul inainte de semnare si vazand ca produsul corespunde dorintelor si nevoilor sale, in cunostinta de cauza l-a semnat. In ceea ce priveste argumentul contestatoarei invocat in cererea introductiva legat de lipsa notificarii, ce considera debitoarea ca ar fi trebuit sa fie intocmita si transmisa de catre ei, odata cu declararea scadenta a creditului, solicita sa aiba in vedere dispozitiile art. 8.3., conform carora banca nu are aceta obligativitate.

Pentru toate considerentele expuse mai sus, solicita sa se constate ca motivele invocate de contestatori sunt netemeinice, si prin urmare, solicita sa se respinga contestatia la executare ca neintemeiata.

In drept; art. 115 si urm. C. pr. Civ.

Debitoarea P A M a depus raspuns la intampinarea formulata de intimata SC B SA, prin care invedereaza ca isi mentine cererea privind contestatia la executare si arata urmatoarele

Cu privire la exceptia tardivitatii introducerii actiunii;

Termenul de 15 zile prevazut de art. 714 C. pr. Civ. (art. 401 vechiul Cod pr. civ.) a fost respectat intocmai, cererea privind contestatia la executare fiind inregistrata in mai putin de 15 zile de la data comunicarii actelor emise de SCPEJ H R N si P I A. acest aspect reiese din actele depuse la dosarul cauzei, astfel incat nu considera oportun dezvoltarea acestui aspect.

In consecinta, solicita respingerea exceptiei invocate de intimata.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a BEJ:

Arata ca prin adresa nr. …/18.11.2014, solicita pronuntarea unei hotarari impotriva intimatei SC B SA iar pentru opozabilitate a solicitat citarea SCPEJ H R N si P I A in calitate de entitate prin intermediul careia s-a desfasurat executarea silita.

Arata ca, nu a formulat o cerere impotriva BEJ, cum sustine intimata, astfel incat solicita respingerea exceptiei calitatii procesuale pasive a SCPEJ H R N si P I A in calitate de entitate prin intermediul careia s-a desfasurat executarea silita.

Arata ca nu a formulat o cerere impotriva BEJ, cum sustine intimata, astfel incat solicita respingerea exceptiei calitatii procesuale pasive a SCPEJ H R N si P I – cu privire la nelegalitatea executarii silite: SC B SA sustine ca la data de 04.05.2010 banca a procedat la declansarea exigibilitatii anticipate a creditului si ca la aceeasi data s-a declansat procedura de executare silita impotriva contestatoarei. Cu toate acestea, intimata nu dovedeste in niciun fel aceste aspecte. Aceste sustineri nu pot fi primite deoarece nu se probeaza faptul ca executarea silita a fost efectiv demarata de banca.

Mai mult de atat, la data de 16.08.2013, contestatoarea a primit instiintarea de plata nr. 3858138 provenita de SC CE SRL care actiona in calitate de imputernicit al SC B SA (conform instiintarii) – Anexata. Prin aceasta adresa mi s-a indicat faptul ca neachitarea sumei indicate va avea drept consecinta transmiterea dosarului catre executorul judecatoresc pentru inceperea executarii silite.

Asadar, chiar intimata recunoaste faptul ca nu s-a demarat la data de 16.08.2013 procedura de executare silita impotriva contestatoarei. Este evident ca alegatiile intimatei cu privire la declansarea executarii silite la data de 04.05.2010 sunt false si menite sa induca in eroare instanta.

Afirmatiile neadevarate continua prin sustinerea ca dosarul de executare al debitoarei a fost alocat in data de 24.06.2014 SCPEJ H R N si P I A. intimata doreste oarecum sa induca ideea ca prezentul dosar executional este o continuare a presupusului dosar executional deschis in 04.05.2010. Desigur, aceste afirmatii sunt fabricate si total neadevarate.

Prin incheierea civila nr. …./14.07.2014 Judecatoria Sibiu a incuviintat executarea silita impotriva contestatoarei. Asadar, instanta de executare a autorizat inceperea executarii silite la data amintita, 14.07.2014, fiind sesizata ca urmare a solicitarii presupusei creditoare. Or, din moment ce B a solicitat la aceasta data incuviintarea executarii silite, este evident ca nu exista si nici nu a existat o alta executare prealabila.

Acest aspect are o importanta deodebita deoarece ipoteza prezentata de contestatoare duce la concluzia ca dreptul de a cere executarea silita in baza contractului de credit nr. ……/21.07.2008 este prescris.

Potrivit art. 6 din Decretul 167/10.04.1958 privitor la prescriptia extinctiva prevede ca “Dreptul de a cere executarea silita in temeiul oricarui titulu executor se prescrie prin implinirea unui termen de 3 ani.” Acesasta prevedere a fost preluata si de Noul Cod de procedura civila, art. 705 al.1 potrivit caruia: “Dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani”.

Avand in vedere ca in acesta perioada de timp, creditoarea nu a intreprins niciun demers care sa duca la intreruperea cursului prescriptiei, solicitam instantei sa constate ca dreptul creditoarei de a cere executarea silita este prescrisa.

In concluzie, odata cu implinirea termenului de prescriptie, titlul executoriu si-a pierdut puterea executorie, iar creditoarea si-a pierdut dreptul de a cere executarea silita a subsemnatei in baza contractului de credit ……. din data de 17.07.2008. Ne mentinem argumentele invocate cu privire la lipsa caracterului cert, lichid si exigibil al creantei pentru care s-a demarat executarea silita. Atitudinea intimatei este surprinzatoare si jignitoare la adresa consumatorilor. Debitoarea in calitate de consumator este pe o pozitie de inferioritate la momentul semnarii contractului, caracterul abuziv al clauzelor a fost relevat doar ulterior derularii contractului. Era imposibil sa recunosc aceste clauza. Cu siguranta nu ar fi continuat colaborarea cu B in masura in care as fi putut sa prevad caracterul abuziv al clauzelor inserate in contract.

Solicita admiterea contestatiei la executare asa cum a fost ea formulata, cu cheltuieli de judecata.

Din actele de la dosar se retin urmatoarele:

La SCPEJ H R N si P I A s-a depus cererea pentru executare silita formulata de catre creditoarea SC B SA, pentru executarea obligatiilor reprezentate de titlul executoriu “Contract de credit nr. …… din 21.07.2008”. In respectivul dosar executorul judecatoresc a emis incheierea nr. ../07.08.2014. stabilind cheltuieli pentru executarea silita. Anterior prin incheierea nr. …/14.07.2014 pronuntata in dosar nr. …../306/2014 al Judecatoriei Sibiu, a admis cerera de incuviintare a executarii silite, oricare dintre formele prevazute de lege a obligatiei stabilite prin acest titlu executoriu pentru suma de 11.474,01 lei si a fost autorizata creditoarea sa treaca la executarea silita a obligatiei cuprinse in acest titlu executoriu. In dosarul executional au fost intocmite mai multe acte, respectiv s-au emis somatii catre debitoare in vederea achitarii debitului principal si a cheltuielilor de executare silita s-a dispus infiintarea popririi asupra veniturilor debitoarei. Ultimele acte incheiate sunt din data de 07.08.2014, comunicate debitoarei la data de 11.08.2014. se va retine ca cererea de executare silita s-a inregistrat la BEJ la data de 02.07.2014 si s-a invocat contractul de credit nr. …… din 21.07.2008, incheiat de parti, in privinta caruia s-a invocat faptul ca suma datorata nu a fost achitata, astfel ca la data de 05.05.2010 s-a procedat la declararea exigibila anticipata a creditului. Prezenta contestatie a fost formulata la data de 26.08.2014.

Conform art. 711 si 714 C.pr.civ. impotriva executarii silite a incheierilor date de executorul judecatoresc dar si impotriva oricarui act de executare silita se poate formula contestatie de catre cei interesati in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de actul de executare, a primit comunicarea ori instiintarea popririi sau de cand a luat cunostinta de primul act de executare.

Art. 181 alin.1 pct.2 C.pr.civ. mentioneaza ca termenele procedurale calculate pe zile, in afara de cazul in care legea dispune altfel se socotesc astfel incat, nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ziua cand acesta de implineste.

Actele de procedura depuse inauntrul termenului prevazut de lege prin scrisoare recomandata la oficiul postal sau la Serviciul Curierat rapid se socotesc a fi facute in termen conform art. 183 alin.1 C.pr.civ.

Avand in vedere aceste dispozitii legale instanta constata ca actele de executare silita au fost comunicate debitoarei la data de 11.08.2014 iar contestatia la executare s-a formulat de catre aceasta la data de 26.08.2014, respectiv inauntrul termenului prevazut de lege mentionat in considerentele hotararii iar exceptia tardivitatii introducerii contestatiei se respinge ca neintemeiata.

Pe baza actelor de la dosar instanta constata ca intre parti s-a incheiat acest contract de credit la data de 21.07.2008 iar conform graficului debitoarei avea obligatoa de a restitui ultima rata in data de 05.12.2010. pentru neindeplinirea obligatiilor de catre debitor banca a procedat la declararea exigibila anticipata a creditului. Aceasta exigibilitate anticipata s-a declart in situatia in care s-au constatat intarzieri mai mari de 90 de zile de la plata obligatiilor asumate prin contract, conform art. 8 pct 3 din contract. Raportandu-ne la acest termen minimal instanta retine ca cel putin incepand cu data de 04.02.2010 debitoarea nu si-a mai indeplinit obligariile existand evidentiata pozitia acesteia care sa fie cunoscuta creditoarei.

Conform art. 6 din Decretul 167/1958 se prevede ca dreptul de a cere executarea silita in temeiul oricarui titlu executor se prescrie prin implinirea unui termen de 3 ani. Aceiasi dispozitie se regaseste si la art. 705 C.pr.civ.

Conform art. 7 din acelasi decret prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita.

Daca debitorul este obligat la prestatii succesive, dreptul la actiune cu privire la fiecare din aceste prestatii se stinge intr-o prescriptie distincta.

Articolele 13 si 16 din Decret prevad cazurile si conditiile in care cursul prescriptiei extinctive este suspendat sau intrerupt.

Intrucat creditul a fost declarat exigibil anticipat in data de 04.05.2010, de la aceasta data cu siguranta s-a nascut dreptul la actiune privind executarea silita in favoarea creditoarei, aceasta avand drepturi dar si obligatia de a sesiza organele competente pentru executarea obligatiilor.

Constatandu-se ca potrivit dovezilor de la dosar sesizarea s-a facut dupa expirarea termenului de trei ani de la momentul in care s-a nascut dreptul bancii pentru a solicita executarea silita se va admite exceptia creditoarei si se va anula actele de executare silita intocmite dupa momentul inregistrarii la executorul judecatoresc. Imprejurarea ca dreptul de a cere executarea silita s-a prescris nu conduce si la anularea titlului executoriu, respectiv a contractului de credit, pentru acesta fiind necesar sa se dovedeasca motive distincte de nevalabilitate. Intrucat s-a invocat ca motiv de nulitate a titlului executoriu prescrierea dreptului de a cere executarea silita, pe acest considerent cererea de anulare se respinge ca inadmisibila.

In conditiile date instanta nu va mai analiza solicitarea subsidiara pentru admiterea contestatiei.

Potrivit art. 451 si 453 C.pr.civ. va fi obligata intimata – creditoare SC B SA sa achite in favoarea contestatoarei suma de 1.058 lei cheltuieli de judecata constand din 605 lei taxa judiciara de timbru, 400 lei onorariu pentru avocat si 53 lei cheltuieli administrare probe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge exceptia tardivitatii introducerii contestatiei invocate de catre creditoarea SC B SA.

Admite contestatia la executare silita formulata de catre contestatoarea P A M, domiciliata in com. Salciua, sat Sub Piatra nr…, jud. Alba, cu sediul procesual ales la Cabinet avocat A M din Cluj-Napoca, str. O G, nr. …, ap. …, judet Cluj in contradictoriu cu intimata SC B SA cu sediul in Bucuresti, B-dul. D P, nr. .., sector 2 si in consecinta:

Constata ca fiind prescris dreptul de a cere executarea silita in baza contractului de credit nr. …… din 21.07.2008 si anuleaza actele de executare silita intocmite in dosar de executare nr. …./A/2014 al SPEJA H R N si P I A.

Respinge cererea pentru desfiintarea titlului executoriu, respectiv contractul de credit mentionat mai sus.

Obliga intimata la plata in favoarea contestatoarei a sumei de 1.058 lei, cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in termenul de 30 de zile de la comunicare cu partile.

Prezenta hotarare se aduce la cunostinta si a executorului judecatoresc.

Pronuntata in sedinta  publica din 10 februarie 2015.

Metoda mea de lupta judiciara contra clauzelor abuzive. Pro bono - Gheorghe Piperea

Maadresez avocatilor, juristilor si particularilor care ar vrea sa isi dea in judecata bancile (sau, ma rog, partenerul cu care fac banking … ). Eu personal nu mai vreau procese colective anul acesta. Am alte planuri si in plus nu vreau sa fiu considerat, in continuare, inamicul public numarul unu sau cuiul din talpa bancilor …

Asadar :

Preambul

• Principiul autonomiei (libertatii) de vointa si limitele sale; contractul nu este doar un acord de vointa, ci vointele si interesele reunite ale partilor (vointa – capacitate + consimtamint; interesul – continutul contractului, adica obiectul – ce vor partile – si cauza – de ce vor partile); vointa poate lipsi (caz in care este suplinita de interes) ori poate fi limitata sau alterata (caz in care este completata de interes); contractele se fac pentru utilitatea lor, adica vointa este orientata catre ceva, pentru a satisface un interes; in contractele ne-voite nu exista vointa sau aceasta este limitata (contracte fortate sau reglementate; contracte de adeziune; contractele societatilor din grup, intre ele sau cu tertii, nu releva vointa societatii controlate, ci vointa societatii dominante, care este transportata in contract prin instrumentalizarea subsidiarei)

In mod traditional, contractele clasice (negociate) inseamna acordul de vointa al partilor. In realitate, contractul este un summum al vointelor si intereselor partilor. Acordul vointelor inseamna consimtamintul, adica vointa exprimata a partilor care au capacitatea juridica de a contracta. Continutul contractului inseamna obiectul acestuia (ce vor partile) si cauza incheierii lui (de ce vor partile), adica interesele partilor contractului.
Definitia contractului ca acord de vointe si reunire de interese se potriveste doar contractelor negociate. Contractele in care sunt parte profesionistii foarte rar sunt contracte negociate. Unele contracte sunt ne-voite (contracte fortate, contracte de adeziune), vointa uneia dintre parti sau a ambelor lipsind in totalitate, fiind limitata sau fiind alterata de imperativul economic sau psihologic al semnarii contractului. Intr-adevar, cele mai multe contracte ale profesionistilor se incheie nu de voie, ci de nevoie. Cind vointa lipseste sau cind vointa este limitata ori este alterata, ceea ce ramine ca element contractual subiectiv si ceea ce da contractului utilitate este interesul partilor. Ca sa supravietuiasca in lumea globalizata in care traim si ca sa isi mentina calitatea de instrument al optiunii umane, prin care omul isi modifica permanent realitatea si viitorul, contractul trebuie vazut si tratat in utilitatea sa, care inseamna realizarea intereselor partilor.

• Interesele partilor trebuie conciliate; prestatiile partilor trebuie sa fie proportionale si coerente; Echilibrul contractual este o cerinta a obligatiilor contractuale implicite de buna credinta si echitate (art. 970 alin.1 si alin.2) si al exercitiului util si rezonabil al dreptului (care isi gaseste contrariul in abuzul de drept sau, mai larg, in abuzul de putere economica)

• Leziune + clauze interzise/abuzive = dezechlibru contractual originar; impreviziune = dezechilibru contractual survenit incheierii contractului

• Solidarismul contractual – contractul pe termen lung sau contractul cu prestatii succesive este un parteneriat intre parti; acestea sunt solidar obligate sa asigure utilitatea contractului; fiecare parte este obligata sa puna co-contractantul in postura de a-si realiza interesele (emolumentul contractului); in acest fel, se asigura perenitatea contractului

Solidarismul contractual inseamna legatura contractuala intrinseca si profunda pe care contractul o creeaza intre partile contractului, care sunt in solidar obligate sa realizeze continutul contractului, adica interesele fiecareia dintre ele. In contractele pe termen lung sau cu executie succesiva, partile sunt adevarati parteneri la cistig, fiecare dintre parti urmarind un emolument din incheierea si executarea contractului, dar si parteneri la riscurile prespuse de executarea contractului, inclusiv la pierderile generate de existenta sau executarea contractului. Fiecare dintre parti are obligatia de a-l pune pe celalalt in postura de a-si realiza interesul urmarit prin incheierea contractului. De aceea, fiecare parte a contractului are dreptul, in contraprestatie, la aceeasi atitudine din partea celuilalt. Solidarismul contractual pretinde concilierea intereselor partilor, care presupune o justa repartitie intre parti a sarcinilor, riscurilor si profiturilor generate de contract, adica echilibrul contractual. Pentru a concilia interesele partilor, continutul contractului trebuie sa raspunda efectiv exigentelor principiului proportionalitatii si principiului coerentei, iar partile sunt datoare la un comportament de natura a permite celuilalt sa isi atinga scopurile pentru care a incheiat contractul.
Partile au in solidar obligatia de a prezerva utilitatea contractului pentru fiecare dintre ele, iar in acest scop ele sunt datoare sa asigure realizarea continutului contractului si, la nevoie, supravietuirea acestuia.
Solidarismul contractual, astfel vazut, nu se confunda cu domeniul bunei-credinte, desi buna-credinta este, in dreptul nostru, un principiu cu consacrare normativa care poate fi un mijloc alternativ, dar eficient de aplicare a acestuia. De altfel, solidarismul contractual nu se confunda nici cu echitatea, cum nu se confunda nici cu abuzul de putere, care sunt fatete ale solidarismului contractual sau mijoace alternative legale si judiciare de aplicare a acestuia in dreptul nostru.
La momentul incheierii contractului, solidarismul contractual legitimeaza cerinta construirii raporturilor contractuale pe fundamentul echilibrului prestatiilor reciproce, corectind dezechilibrul contractual originar (leziunea sau clauzele abuzive in contractele cu consumatorii). In perioada executarii contractului, solidarismul contractual fundamenteaza datoriile de cooperare si de coerenta ale partilor, vizind fie executarea contractului, fie terminarea sa. Solidarismul contractul este menit a prezerva si salva contractul, oferind solutii in acest scop atit in cazul dificultatilor in executarea contractului, cit si in cazul ne-executarii contractului (impreviziune, eroare, abuz de putere).
Solidarismul contractual se opune doar aparent individualismului. De fapt, s-ar putea spune ca solidarismul contractual este un alt fel de individualism, ridicat de la nivelul partii, la nivelul parteneriatului pe care il creeaza contractul intre parti, adica un individualism bazat nu pe vointa individuala a partilor, ci pe interesele partilor contractuale, pentru realizarea caruia partile sunt solidar obligate. Asadar, nu este vorba de un individualism bazat pe libertatea absoluta de a contracta, pe interesul uneia dintre parti sau pe arbitrariul acesteia, ci de un individualism bazat pe utilitatea contractului pentru parti. In orice caz, solidarismul contractual nu se confunda cu solidarismul social, care tine de alt domeniu alt dreptului si care are, in multe privinta, un ponuntat caracter populist sau de fatada.

• Legislatia referitoare la clauzele abuzive este o aplicatie a solidarismului contractual; clauzele abuzive sunt o fateta specifica legislatiei protectiei consumatorului a leziunii, care este un dezechilibru contractual orginar: (i) conform art. 6 din Legea 193/2000, clauzele abuzive sunt fara efect pentru consumator (interventia in contracte a legiuitorului : legea are efect de levier pentru consumator); (ii) art. 4, art. 14 din Legea 193/2000 : clauzele abuzive sunt nule, administratia sau sistemul judiciar avind atributia de a constata, chiar si din oficiu, aceasta nulitate (interventia judecatorului in contracte : judecatorul este competent nu numai sa constatate nulitatea clauzelor, ci si sa le inlocuiasca cu alte clauze contractuale, care sa corespunda cerintei echilibrului contractual si utilitatii pentru parti a contractului; revizuire/reconstruirea contractului;

• Intreaga legislatie a protectiei consumatorului este de tip levier (“leverage”); efectele nefaste pentru partea slaba in contract ale principiului libertatii de vointa sunt corectate/atenuate de dispozitii legale de ordine publica menite a sprijini (“impinge in sus”) consumatorul intr-o relatie juridica inegalitara, construita pe temeiul unei forte economice a comerciantului disproportionat de mare in raport cu consumatorul care, la data incheierii contractului are o libertate redusa de a contracta sau, in orice caz, o vointa alterata de imperativul psihologic sau economic al incheierii contractului; comerciantul isi impune vointa printr-un contract de adeziune, ne-negociabil; deci art. 969 Cciv nu isi gaseste aplicarea in toate consecintele sale, mai ales ca el trebuie corectat prin raportare la art. 5 Cciv (prin conventiile particularilor nu se poate deroga de la ordinea publica si bunele moravuri; este evident ca aceste doua elemente limiteaza libertatea de a contracta si circumscriu efectele contractului in spatiu si timp, in functie de ceea ce este sau nu permis particularilor, la epoca semnarii contractului sau ulterior, in cursul executarii lor).

• Inegalitatea economica, tehnica si juridica intre cei doi contractanti este situația premisă care explică spiritul întregii legislații privind protecția consumatorilor, care nu poate fi altul decât acela de a remedia dezechilibrul existent la momentul incheierii contractului sau survenit incheierii contractului, prin reglementarea unor norme care contrabalansează raportul de putere, actionind ca un levier (“leverage”) in favoarea consumatorului si, in acest fel, determinind un dezechilibru juridic în sens contrar. Tocmai de aceea, dreptul consumatorilor este în esenţa sa inegalitar, el aducând importante limite libertăţii comerţului profesionistului care este ţinut să se supună unor serii de constrângeri.

Efectele nefaste pentru partea slaba in contract ale principiului libertatii de vointa sunt corectate sau atenuate de dispozitii legale de ordine publica menite a sprijini (“impinge in sus”) consumatorul intr-o relatie juridica inegalitara, construita pe temeiul unei forte economice a comerciantului disproportionat de mare in raport cu consumatorul care, la data incheierii contractului are o libertate redusa de a contracta sau, in orice caz, o vointa alterata de imperativul psihologic sau economic al incheierii contractului. Comerciantul isi impune vointa printr-un contract de adeziune, ne-negociabil. De aceea, art. 969 Cciv nu isi gaseste aplicarea in toate consecintele sale, mai ales ca el trebuie corectat prin raportare la art. 5 Cciv. Intr-adevar, prin conventiile particularilor nu se poate deroga de la ordinea publica si bunele moravuri si este evident ca aceste doua notiuni limiteaza libertatea de a contracta si circumscriu efectele contractului in spatiu si timp, in functie de ceea ce este sau nu permis particularilor, la epoca semnarii contractului sau ulterior, in cursul executarii lor.
Prin efectul de levier, legea restabileste echilibrul in contract, suprimind sau atenuind vointa contractuala a profesionistului. Aceeasi competenta de re-echilibrare a prestatiilor partilor o au si tribunalele, adaptind contractele sau suplinind în contract clauze care n-ar fi putut fi acceptate de profesionist (partea puternica in contract), dar care îl protejează pe consumator sau clientul insignifiant (partea slaba in contract).
Prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele comerciantilor cu consumatorii, lege care a transpus conţinutul Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993, s-a stabilit în mod expres competenţa instanţei de judecată de a constata caracterul abuziv al clauzelor din aceste contracte. Interpretând această directivă, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit în cauza Oceano Grupo Editorial S.A. versus Rocio Murciano Quintero (C – 240/98) că protecţia conferita concumatorului de acest act normativ permite judecătorului naţional sa aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractual, în măsura în care este învestit cu formularea unei cereri întemeiate pe ea. Întrucât un asemenea examen presupune existenţa în prealabil a unui contract semnat de către cele două părţi care şi-a produs integral sau parţial efectele, este neîndoielnic că executarea pentru un anumit interval de timp a obligaţiilor asumate de către consumator nu poate împiedica verificarea conţinutului său de către instanţa de judecată. Ca atare, faptul că aceste contract a fost executat ca atare sau partial de consumatori nu echivaleaza cu acceptarea în integralitate a conţinutului acestuia, din moment ce el contine clauze abuzive . Raţiunea acestui act normativ consista in poziţia de inferioritate economica, juridical si tehnica a consumatorului în raport cu comerciantul, inferioritate care se manifesta atât în ceea ce priveşte puterea de negociere, cât şi în ceea ce priveşte nivelul de informare. Această situaţie îl pune pe consumator în postura de a adera la condiţiile redactate în prealabil de către comerciant fără a avea puterea de a influenţa conţinutul lor.
2. Legea interzice profesionistilor sa includa in contractele lor profesionale clauze abuzive. Legislatia chiar stabileste o lista de clauze considerate ab initio abuzive. In cazul in care, totusi, astfel de clauze sunt inscrise in contract, mai ales daca acesta este un contract pre-formulat, clauzele respective sunt considerate fara efect fata de consummator, pe linga faptul ca ele pot fi declarate nule de instanta, la sesizarea autoritatilor in domeniul protectiei consumatorului sau chiar a consumatorilor, actionind individual sau in asociatii.
Conform art. 6 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele comerciantilor cu consumatorii, clauzele abuzive sunt fara efect pentru consummator, iar contractul va continua sa fie executat de parti doar daca, prin eliminarea acestor clauze abusive, contractul nu se impune a fi anulat sau reziliat. Art. 4 si art. 13-14 din aceeasi Lege 193/2000 permit judecatorului sa intervina in contract, pentru a-l revizui sau reconstrui, dupa ce, in prealabil, a constatat caracterul abuziv al unora dintre clauzele contractului, aplicind sanctiunea nulitatii absolute a acestor clauze. Daca rezilierea contractului pentru eliminarea clauzelor abuzive nu se impune, contractul putind fi executat in continuare, judecatorul dispune continuarea sa, de data aceasta de pe pozitii echilibrate ale partilor.
Conform art. 4 alin.1 din Legea nr.193/2000, sunt clauze abuzive acele clauze care nu au fost negociate cu consumatorul si care creeaza intre parti un dezechilbru semnificativ al prestatiilor, contrar cerintelor bunei-credinte.

In proces trebuie dat raspuns unor intrebari esentiale si dovedite unele fapte importante.

A. Sunt contractele de credit bancar de retail contracte de adeziune, ne-negociate?

• Contractele de credit de reatail sunt contracte pre-formulate, in baza unui model care se impune bancii romanesti – subsidiara a unei banci straine care, in calitate de societate dominanta, isi impune vointa, intersul si strategia, transportindu-le in contractele bancii cu tertii prin instrumentalizarea acesteia in vederea atingerii propriilor scopuri; vointa bancii romanesti – subsidiara a bancii straine nu este decit aparent vointa sa, iar interesul sau in contract este subsumat interesului general al grupului de societati din care face parte banca romaneasca;
• Regulamentul BNR nr.3/2007 : orice produs bancar nou este supus BNR, in vederea validarii; normele interne ale bancilor, inclusiv cele relative la circuitul contractului de credit de retail in interiorul bancii, in vederea tratarii lui din perspectiva riscului sunt, conform regulilor Basel II (implementate in dreptul bancar roman incepind cu decembrie 2006), supuse aprobarii prealabile a BNR; avem, asadar, de-a face cu un contract – tip, un standard pe care il valideaza BNR inainte de a fi pus in vinzare; in orice caz, conditiile generale de afaceri, care sunt integrate oricarui contract luat in mod individual, sunt indubitabil contracte de adeziune, intrucit ele nu se negociaza, acceptarea lor fiind o conditie pentru a inchieia orice contracte cu banca;
• Contractul in sine este importat din sistemul informatic al bancii, unde este integrat un model de contract pe baza caruia se completeaza orice contract; sistemul informatic al bancii lasa in mod voit spatii goale in zona numelui si a altor date de identificare ale clientului, in zona dobinzii si in zona garantiilor suplimentare; in rest, toate celelalte clauze sunt importate din contractul tip, fixat in sistemul informatic al bancii; cel care vinde creditul nu poate modifica acest contract-tip si, in consecinta, nu poate negocia contractul cu clientul;
• Vointa clientului se rezuma la a semna sa nu contractul; singura optiune este de a alege intre diferite tipuri standard de contracte (ca la supermarket), optiune care este si ea controlata de banca, intrucit banca este cea care stabileste scoringul/ratingul clientului, elemente in functie de care, dupa analiza dosarului (pentru care banca incaseaza un comision consistent), banca indica clientului tipul de credit in care se incadreaza conform ratingului;
• Vointa consumatorului, chiar atit de redusa ca optiuni, este in plus alterata de timpul scurt in care trebuie sa semneze contractul; dupa aprobarea creditului de catre banca, aprobare care se da dupa „analiza dosarului” (ceea ce dureaza uneori 2-3 saptamini) mai ramin clientului citeva zile sau ore pentru analiza si eventual negociere, intrucit semnarea contractului de achizitie sau achizitia in sine este iminenta; cel mai grav vointa clientului este alterata la creditele ipotecare, unde refuzul de a semna ar putea duce la pierderea avansului platit de client in ante-contractul de vinzare-cumparare incheiat pentru imobilul ce ar urma sa fie finantat cu acel credit;
• Procesul de fata nu se refera la procente (in primul rind pentru ca nu se intemeiaza pe contract, ci pe lege); in proces se cere constatarea clauzelor abuzive care permit bancii sa modifice aceste procente; asadar, chiar daca s-ar sustine ca a existat totusi o negociere a procentelor de dobinda/comision de risc, caracterul ne-negociat al contractului subzista, intrucit clauzele care sunt negociabile sunt cele care permit bancii controlul total al executarii contractului si transferul tuturor riscurilor pe seama clientului;
• Banca insasi recunoaste ca acest contract este unul de adeziune, prin documentele depuse la dosar.

B. Contine contractul de credit de consum clauze care provoaca un dezechilibru semnificativ?

• Toate riscurile contractului sunt in sarcina consumatorului. Toate pierderile, inclusiv cele care nu sunt din vina clientilor (criza, impreviziune) sunt suportate de client. Situatia initiala – si-asa afectata masiv de clauzele abuzive – se agraveaza dat fiind ca intre timp s-a ivit criza economica, pentru care numai clientul raspunde, nu si banca;
• Dobinda, desi ar trebui sa fie fixa in conformitate cu clauzele contractuale si cu legea, este variabila in functie de vointa bancii sau de fluctuatiile pietei financiare, intrucit printr-o clauza abuziva banca si-a asigurat variatia dobinzii in functie de acest element exterior vointei clientului, dar pe care banca il aplica si il interpreteaza dupa cum are interes;
• Se percepe un comision de administrare, de risc, de monitorizare a riscului sau de rezerva minima obligatorie, platibil lunar si aplicat la soldul creditului;
• Se percepe o taxa pentru o polita de asigurare emisa de o societate aleasa de banca;
• Sunt constituite garantii, atit materiale, cit si personale sau constituite de terti;
• Se cer garantii suplimentare in caz de devalorizare a celor initiale;
• Se percep penalitati de intirziere;
• Contractul de credit este titlu executoriu, ceea ce absolva banca de stresul unui proces de dretp comun in care sa se obtina un titlu executoriu contra consumatorului;
• Creditul este cesionabil catre recuperatorii de creanta, fara acordul clientului; in cazul in care cesionarul este o subsidiara sau o afiliata a bancii, nici macar nu mai este necesara notificarea clientului;
• Pentru orice incident de plata, consumatorul este trimis pe lista neagra a debitorilor rau platnici, atit la Biroul de credit, ci si la Centrala Riscurilor Bancare de la BNR, cu consecinta excluderii clientului respectiv de la orice forma de creditare pe urmatorii 4-7 ani.

C. Caracterul abuziv este prezumat conform art. 4 din Legea 193/2000 precum si de anexa la aceasta

• Clauza relativa la dobinda este sub efectul prezumtiei de clauza abuziva, deoarece nu este clar exprimata in contract; intr-un text, contractul spune ca dobinda este fixa pe toata durata contractului, dar la un alineat imediat urmator se arata ca banca poate, totusi, sa modifice in mod unilateral dobinda, in functie de conjunctura economica; adica dobinda ar trebui sa fie fixa, dar prin vointa unilaterala a bancii devine variabila;
• Comisionul este o dobinda ascunsa; dovada este declaratia financiara a VBR pe anul 2009, unde comisionul este inregistrat la venituri din dobinzi; comisionul nu poate fi considerat un pret al banilor, caci „pretul” banilor este dobinda; iar daca acest comision ar fi considerat un pret al banilor, prezumtia de caracter abuziv ar fi si mai puternica, intrucit pentru aceeasi prestatie/serviciu, banca incaseaza doua preturi;
• Comisionul este de n%, platibil lunar (dar nu se stie daca este pe an sau pe luna ori pe zi; cu toata aceasta neclaritate, banca il incaseaza luna de luna, de la inceputul contractului) si aplicat la valoarea initiala a contractului sau la soldul creditului;
• Prezumtia de clauza abuziva poate fi ridicata doar prin dovada scrisa, facuta de banca, a caracterului negociat al contractului, si nu doar a unuia sau altuia dintre detaliile contractului (art. 4 alin.3, teza a doua : daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens; asadar, proba nu se poate face nici cu martori, nici cu interogatoriul si, cu atit mai putin, cu expertiza, caci acestea nu sunt probe prezentate de banca, ci provocate de banca; o proba nu poate fi prezentata daca nu pre-exista prezentarii);
• Nu intra sub incidenta prezumtiei de caracter abuziv clauzele referitoare la pretul marfii sau la tariful serviciului, cu conditia ca pretul sa fie clar si usor intelgibil pentru un om cu un nivel de cunostinte mediu (bunul simt comun) – art. 4 alin.6; daca pretul nu e clar exprimat, atunci prezumtia redevine aplicabila; in orice caz, contractul de credit bancar este o varianta de imprumut; el nu are pret (pentru ca banii nu sunt marfa) si nici tarif (pentru ca imprumutul nu este un seriviu prestat clientului) si, in consecinta, nu se poate sustine excluderea acestuia de la aplicabilitatea art. 4.

D. Dobinda ar trebui sa fie fixa

• Asa trebuie sa fie interpretat contractul („dobinda este fixa, pe toata perioada contractului”)
• Cind tipul de dobinda nu este clar specificat in contract, se prezuma ca dobinda este fixa, intrucit o astfel de interpretare este in favoarea celui care se obliga.

E. Comisionul de risc este abuziv

• Este, de fapt, o dobinda mascata;
• Este platit pentru aceeasi prestatie pentru care se plateste deja dobinda;
• Este inregistrat ca atare in contabilitatea bancii, ca „venituri din dobinzi”;
• Este menit sa asigure banca in contra riscului dat de portofoliul sau de credite neperformante, ceea ce inseamna ca riscul bancii din aceste credite neperformante nu este suportat nici de banca, nici de debitorii neperformanti, ci de debitorii bun-platnici, asa cum sunt si reclamantii;
• Ca acest comision este stabilit printr-o clauza abuziva rezulta si din faptul ca, pina la momentul actionarii in judecata si chiar si ulterior, reclamantii nu au avut nici un incident de plata; desi, normal, ar fi trebuit ca banca sa restituie aceasta suma acumulata cu titlu de comision de risc (pentru ca riscul nu s-a intimplat niciodata), suma nu a fost si nu va fi restituita decit ca urmare a obligarii la restituire in cazul cistigarii acestui proces.

F. Bancile au mai fost sanctionate
• De instante (o jurisprudenta relevanta este decizia Curtii de Apel Bacau nr.2/2011, pe care a publicat-o intr-un post mai vechi)
• De ANPC (cazuri, mai ales in 2010, sunt multiple; comisionul de risc, de exemplu, a fost invariabil considerat abuziv anul trecut)
• De BNR (unele banci au fost sanctionate in chestiunea comisionului de rezerva minima obligatorie)
• De Comisia Europeana si de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (speta Clubul Lombard)

G. Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la clauzele abuzive folosite de bancile austriece in contractele de credit de retail, ca practica de tip cartelar, concertata la nivel de sistem bancar, precum si la raspunderea societatii – mama pentru fapta anticoncurentaiala a filialei sale

Clauzele abuzive nu au termen de prescriptie

Dreptul clientilor de a cere compensatii pentru clauze abuzive nu are termen de prescriptie. ExpertulBanilor.ro va prezinta decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care permite consumatorilor sa isi recupereze oricand banii incasati in mod abuziv de banca.

Constatarea caracterului abuziv al unei clauze din contractul de credit conduce la nulitatea absoluta a acelei clauze. Iar in aceste situatii, dreptul la actiune al reclamantilor nu se poate considera prescris.

t

Aceasta este decizia la care a ajuns Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), in cadrul unui proces in care Volksbank a fost data in judecata de clienti.

“Este adevarat ca Legea nr. 193/2000 nu prevede, ca sanctiune, anularea clauzelor cu caracter abuziv, ci inopozabilitatea (sau ineficacitatea) acestora in raport cu consumatorul, insa […] regimul juridic al acestei sanctiuni este practic identic cu al nulitatii absolute, acest lucru decurgand din practica Curtii de Justitie a Uniunii Europene”, se arata in decizia nr. 686 a ICCJ, din 21 februarie 2013,.

Curtea a aratat ca potrivit jurisprudentei este obligatorie pentru instantele romanesti ca aceste clauze, constatate ca fiind abuzive pentru consumator, sa nu-si produca efectele, recunoscand judecatorului national puterea de a le declara nule, chiar din oficiu.

„Prin urmare, nefiind vorba de o nulitate relativa, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/158, nulitatea absoluta putand fi invocata oricand, ca atare, dreptul la actiune al reclamantilor neputand fi apreciat ca prescris”, motiveaza ICCJ.

In general, sunt considerate clauze abuzive modificarea unilaterala de catre banca a ratei dobanzii, fara a avea ca reper un indice de referinta transparent, majorarea comisioanelor pe parcursul creditului sau practicarea unor comisioane cu scopuri neclare (ex. comision de risc).

International Intrigue: Production on the BBC/AMC Miniseries "The Night Manager"

Top Stories - April 1, 2016 Cristina Clapp - Editor International Intrigue: Production on the BBC/AMC Miniseries "The Night Manager"  Directed by Susanne Bier, "The Night Manager" tells the story of former British soldier Jonathan Pine (Tom Hiddleston), now a night manager at luxury hotels, who is recruited by an intelligence operative (Olivia Colman) to infiltrate the inner circle of an international businessman (Hugh Laurie) and expose the alliance between the intelligence community and the arms trade. AMC debuts the six-part series April 19; before its AMC debut, the film aired on BBC One starting Feb. 21. Cinematographer Michael Snyman, who worked with Bier in 2014 on the feature "A Second Chance," joined her again to shoot "The Night Manager." Snyman says that when Bier called him about the six-part series, he worried a bit about what they were getting themselves into. But then he read the scripts. "I was immediately drawn to the huge ambition portrayed," he says. "The images going through my head were spectacular and I knew I had to do it." One Week Left to Enter: NewBay's Best of Show Awards Which new products will win the NewBay Media Best of Show Awards at the 2016 NAB Show? Nominations are now being accepted for exhibiting companies to submit their new products for consideration in the third annual Best of Show program. Companies pay a fee to enter; winners are selected from among the nominees by panels of professional users and editors based on descriptions provided via the nomination form as well as on judges' inspection at the convention. The deadline has been extended to April 8. "10 Cloverfield Lane" Cinematographer on Creating a Claustrophobic World  "10 Cloverfield Lane" cinematographer Jeff Cutter discusses the making of the film, which takes place in a bomb shelter after a catastrophic event has taken place. To aid in the claustrophobic feel of the movie, the filmmakers chose to build an almost full set of the bunker. "The main room had a hard ceiling — there was no taking it off or on, so there were no overhead lights that were coming in — and I really wanted to treat it like a practical space," Cutter explains. "While we did have a removable ceiling in Michelle's bedroom and Howard's bedroom, I tried not to remove them to put in some light that I didn’t believe or that wasn’t motivated. As much as possible I wanted to light the sets with practicals so that the actors had the freedom and so that you could believe all those light sources. It was really important to [director Dan Trachtenberg] and I that everything feel grounded and real." Spend a Day, See the Future of Video  A Free Educational Event to Examine the Next Generation of Video Production and Distribution VideoEdge Live! will provide a 360-degree perspective on how to consider, create and deliver content for today's connected consumer. With technology exhibits from industry-leading manufacturers and developers, VideoEdge Live! provides a full schedule of in-depth discussions, gathering experts for conversations, case studies, viewpoints, and industry predictions. The Roadmap to Live IP Video  The path along the transition to an IP video workflow is littered with confusing, and sometimes conflicting, mile markers: - Which standards direction to take? - Which compression route to drive? - Which manufacturer alliance to follow? With an abundance of equipment vendors, software developers, and trade organizations disseminating so many competing messages, it's easy to let all the flashing signals throw you off course. This guide will help you plot a route, navigate the roadblocks, and plan avenues around the many areas that are still under construction. How Director David Farr Uses Space to Build Anxiety in Thriller "The Ones Below"  Tense British thriller "The Ones Below" tells the story of two upstairs/downstairs neighbors and couples, both expecting their first child until a tragedy makes everything take a turn. The film marks the directorial feature debut of screenwriter David Farr. "We've used handheld photography in moments where it is really appropriate, where there are moments of terrific anxiety and a desire to get somewhere," Farr says. "Then there are a lot of other scenes that are quite withheld and quite restrained, where the camera is quite wide and we let the space do more of the work. It's a mixture in that sense...Often in film when you see a big space and then something really tight, it helps create that feeling of anxiety."

©2016 NewBay Media, LLC