Nimeni nu poate spune exact când a apărut mănăstirea săpată în stâncă, fapt care sporeşte misterul zonei.
Potrivit istoricilor, există date că lăcaşul de cult săpat în piatră are o vechime de 7.000 de ani.
Se presupune că iniţial a aparţinut aceleiaşi civilizaţii care a întemeiat Templul Alb din Insula Şerpilor.
Primele date istorice certe despre biserica rupestră apar după anul 1700, când aceste lăcaşuri au fost folosite ca loc de refugiu de către călugării ardeleni hăituiţi pentru a trece la catolicism.
Simplitate.
Izvorul Buna Vestire.
Mult mai cunoscută decât noua mănăstire, este cea rupestră, o grotă săpată în stâncă, cunoscută şi ca Templul Ursitelor.
Legendele zonei spun că, odată ce intri în grotă şi ajungi sub pământ, orice semn de oboseală dispare ca prin minune şi corpul este practic invadat de energie.
De-a lungul anilor locul şi-a căpătat faima de a fi unul vindecător de boli.
Zecile de mii de vizitatori care au ajuns în grotă au povestit de-a lungul anilor fie că s-au simţit revigoraţi, fie că i-a apucat un somn greu.
Se spune că omul care adoarme măcar şi pentru câteva minute în templu sau în apropierea lui capătă forţe noi şi devine mai puternic.
Locul este împodobit cu icoane, flori de munte şi candele care nu apucă să se stingă niciodată.
Turnul interior, pe unde intră lumina zilei, este înalt de 10 metri şi seamănă cu o turlă fără acoperiş.
Localnicii spun că pe acolo coboară energiile şi că dedesubt, în pământ, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Râşnovului.
Greu de demonstrat.
Complexul de la Şinca Veche adăposteşte biserica rupestră, săpată în stâncă, sub pământ, dar şi o mănăstire nouă.
Cele două lăcaşuri de cult sunt legate prin alei amenajate în pădure, însă nimic nu a fost distrus şi totul pare a fi la locul său.
